Românii care își sărbătoresc ziua onomastică de Sfinții Constantin și Elena

În fiecare an, pe 21 mai, credincioșii ortodocși îi celebrează pe Sfinții Constantin și Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. În această zi sunt urmate mai multe tradiții și obiceiuri, iar cei care poartă numele Constantin și Elena, dar și nume derivate din acestea, își sărbătoresc onomastica.

Bărbații care poartă unul dintre următoarele nume își sărbătorește onomastica pe 21 mai: Constantin, Costea, Costel, Costache, Costin(a), Codin(a), Constanța, Constantiu, Costandin(a), Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina, Costel(uș), Costelica, Costică, Costas, Tica, Ticu, Titi(șor), Titel(us), Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel, Tanța, Tănțică sau Tanți. Și femeile care se numesc Elena, Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți, Nuțica sau Nuțisor își celebrează ziua de nume marți.

Sărbătoare creștină

Prin Edictul de la Milan din anul 313, Constantin devine protector al creștinismului. Ia măsuri în favoarea Bisericii creștine, scutește pe preoți de obligația funcțiilor municipale și le acordă subvenții. Înlătură din legile penale pedepsele contrare spiritului creștin (răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea sau arderea cu fierul roșu). Îmbunătățește tratamentul în închisori, ușurează eliberarea sclavilor, acordând episcopilor și preoților dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani și văduve. Modifică legislația privind căsătoria, îngreunează divorțul, pedepsește adulterul. Atribuie Bisericii creștine casele imperiale de judecată (basilikos), care vor purta în continuare numele de basilici, nume păstrat în limba romană sub termenul de biserică.

Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale. Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei Crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin şi Elena este Catedrala patriarhală din  București, ctitorie a voievodului Ţării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), care a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Romanești şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău, potrivit preotului Olivian Sandu.