Apelul lui Nicușor Dan după dezastrul de la PISA: „Un semnal de alarmă pe care nu avem voie să-l ignorăm”

„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm. De educaţia asigurată astăzi copiilor noştri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare”, arată şeful statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Mai mult, el apreciază că este „dramatic” că potenţialul tinerilor români rămâne insuficient valorificat și a arătat discrepanțele uriașe din mediul școlar românesc:

„Există inegalităţi serioase între şcoli în ceea ce priveşte calitatea educaţiei oferite şi persistă decalaje educaţionale importante între elevii proveniţi din medii socio-economice diferite”, spune Nicuşor Dan.

Inegalitatea socială, buba neagră a învățământului românesc

Una dintre cele mai apăsătoare concluzii desprinse din radiatorul statistic global este legată de originea socială a elevului. În România, norocul de a te naște într-o familie cu posibilități sau într-un oraș mare dictează aproape integral succesul școlar.

Astfel, menţionează el, una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului PISA 2025 este faptul că şansa unui copil din România de a avea rezultate şcolare bune depinde într-o măsură „inacceptabil de mare” de familia din care provine şi de locul în care învaţă.

„Aceasta este deja o problemă structurală a învăţământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent. Rezultatele PISA 2025 trebuie să fie argument pentru acţiune şi colaborare, nu un motiv de resemnare sau dezbinare. Ne aflăm în faţa unui moment de luciditate care trebuie să devină rapid un punct de pornire către identificarea rapidă a cauzelor profunde care au condus la aceste rezultate şi, mai ales, a măsurilor care pot fi implementate rapid pentru a le corecta”, spune şeful statului.

Insule de excelență izolate într-un ocean de nefuncționalitate

România nu duce lipsă de copii străluciți sau de profesori dedicați care fac minuni în școli uitate de lume, însă lipsește tocmai coerența administrativă care să lege aceste reușite individuale într-o rețea națională puternică.

Mai mult, face apel la consecvenţă în sistemul de educaţie.

„Avem copii curioşi, inteligenţi, profesori dedicaţi, şcoli care performează în condiţii dificile şi specialişti care ştiu unde şi ce trebuie schimbat. Nu ne lipsesc resursele umane, expertiza şi capacitatea necesare pentru a construi un sistem educaţional mai performant şi mai echitabil. Ne lipseşte însă consecvenţa de a transforma toate aceste insule de performanţă într-un sistem naţional, funcţional pentru toţi copiii. Nu putem concepe viitorul în termeni de societate rezilientă şi competitivitate în economie, cercetare, inovare şi apărare dacă generaţiile tinere nu dobândesc în primul rând un set de competenţe fundamentale”, este de părere Nicuşor Dan.

Potrivit acestuia, sunt necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea şi sprijinirea timpurie a elevilor aflaţi în risc educaţional, implementarea la nivel naţional a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului şcolar, consolidarea competenţelor de bază la lectură, matematică şi ştiinţe, utilizarea responsabilă a tehnologiei şi inteligenței artificiale, precum şi asigurarea unor condiţii de învăţare de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul din care provin.

Soluția nu mai poate fi amânată, iar costurile ignoranței se traduc direct în bugete viitoare și resurse alocate inteligent:

„În mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent şi mai inteligent în educaţie”, precizează preşedintele.

Realitatea statistică: O oglindă nemiloasă

Dimensiunea crizei a fost detaliată și de experții implicați în cercetarea internațională. Potrivit Gabrielei-Nausica Noveanu, coordonator național PISA 2025, elevii români evaluați au marcat scoruri situate sub media statelor dezvoltate din OCDE pe toate segmentele-cheie: Științe, Matematică, Lectură și Rezolvare de probleme prin metode computaționale.

La această ediție de amploare globală au participat circa 760.000 de elevi din întreaga lume, dintre care 7.725 de tineri din 322 de unități școlare din România, notează Agerpres.