Evaluarea Națională la clasa a II-a. Ce i-a încurcat pe elevi la limba română - scris: „O să mi se taie din punctaj”
12 Mai 2026
Cei mai rezilienți copii petrec cel mai mult timp în aceste medii.
Cu alte cuvinte, poate că ar trebui să ne gândim mai puțin la dimensiunea locuinței și mai mult la mărimea curții, sau, și mai bine, la apropierea de parcuri.
Natura, esențială pentru dezvoltarea copiilor
O mare parte din cercetările privind legătura dintre natură și sănătatea mintală se concentrează pe copii și arată că cei care interacționează cu spațiile verzi devin adulți mai fericiți și mai sănătoși, în timp ce lipsa acestui contact poate avea efecte negative.
De exemplu, un studiu realizat pe peste 900.000 de copii a arătat că cei care cresc fără acces la spații verzi au un risc cu 55% mai mare de a dezvolta tulburări psihice de-a lungul vieții.
Alte studii arată că micuții care interacționează cu natura au un risc mai scăzut de ADHD, iar același lucru este valabil și pentru adulți.
O plimbare prin pădure sau parc reduce în mod natural hormonii stresului, precum cortizolul, și acționează ca un „scut” împotriva stresului, indiferent de cultură sau statut social. Mai mult, cu cât oamenii petrec mai mult timp în natură, cu atât scade riscul de anxietate și depresie. Unele date sugerează chiar că natura îi ajută pe tații mai impulsivi să se calmeze și să-și reducă tensiunea arterială.
Accesul la natură, în scădere
Și totuși, potrivit unei analize realizate de Gregory Bratman, profesor de științe ale mediului la Universitatea din Washington, accesul oamenilor la natură și spații verzi a scăzut semnificativ de-a lungul generațiilor, în timp ce problemele de sănătate mintală au crescut.
Un studiu estimează că 75% dintre interacțiunile cu natura sunt trăite doar de jumătate din populație. Alte cercetări arată că cei mici petrec de trei ori mai mult timp în fața ecranelor decât jucându-se afară.
Există dovezi că lipsa contactului cu mediul exterior de la vârste fragede poate duce la dezvoltarea unor temeri pe termen lung față de natură, îndepărtând și mai mult copiii de spațiile verzi pe măsură ce cresc.
Cercetătorii subliniază și o legătură puternică între sănătatea mintală și statutul socio-economic, dar și faptul că zonele mai sărace au, de regulă, acces mai redus la natură. Acest model ar putea fi folosit pentru a reduce aceste diferențe, începând cu zonele cele mai defavorizate.
Cartiere fără spații verzi
„Unele cartiere din anumite orașe sunt lipsite de natură”, spune Gregory Bratman. „În timp, acest cadru ar putea fi dezvoltat pentru a ajuta la reducerea inegalităților în sănătate din comunitățile defavorizate.”
Autorii studiului atrag atenția că sănătatea mintală este influențată de mai mulți factori importanți, precum genetica, care nu trebuie ignorați în interpretarea acestor rezultate.
De asemenea, există și aspecte ale naturii care pot avea efecte devastatoare, atât fizic, cât și psihologic, pe care studiul nu le-a analizat, precum incendiile de vegetație, uraganele sau alte dezastre naturale.
Cu toate acestea, aceste limite nu schimbă importanța spațiilor verzi pentru starea de bine a oamenilor și faptul că acesta este un aspect al sănătății publice care poate fi îmbunătățit.
Astfel, deși concluziile arată cât de norocoși sunt cei care își cresc copiii lângă un parc, ele sugerează și că este nevoie de mai multe astfel de spații pentru toată lumea.