Cum recunoști un elev radicalizat în clasă? Ghidul PREVISIO al SRI intră în școli, după atacul de la Bistrița

Ecoul agresiunii de la Bistrița, unde un adolescent a atacat cu violență o profesoară și un coleg de clasă, a declanșat o mobilizare generală a structurilor de ordine publică în unitățile de învățământ. Autoritățile realizează că violența extremă din școli nu mai reprezintă un simplu conflict de recreație, ci rezultatul unei degradări, alimentate adesea din umbra internetului.

În acest context tensionat, Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu, prin Biroul Siguranță Școlară, a transmis către Inspectoratul Școlar Județean Sibiu adresa oficială numărul 392.013 din 22 octombrie 2026. Documentul a fost trimis mai departe către toate cancelariile din județ ca un apel urgent la cooperare între profesori, consilieri și oamenii legii.

Scopul demersului este sintetizat chiar în adresa polițiștilor: „În vederea prevenirii și combaterii manifestărilor de extremism, ură rasială/xenofobă și radicalizare în mediul școlar preuniversitar, ca urmare a incidentului din județul Bistrița-Năsăud, vă informăm că este necesară o cooperare instituțională cu structurile de poliție pe linie de siguranță școlară, pentru a monitoriza cu maximă atenție dinamica stărilor conflictuale și a indicatorilor de risc din unitățile de învățământ de pe raza județului Sibiu”.

Raportul poliției arată că minorii din ziua de azi cad pradă cu ușurință propagandei agresive din mediul virtual: „O vulnerabilitate crescută a minorilor în fața discursurilor instigatoare la ură, a xenofobiei și a fenomenului de radicalizare, inclusiv prin intermediul platformelor online, elemente care pot degenera rapid în acte de violență extremă”.

Raportare rapidă la poliție și ore dedicate siguranței în clase

Inspectoratul de Poliție cere profesorilor și directorilor de școli vigilență sporită pentru a depista din timp elevii care manifestă porniri agresive, discriminare rasială sau etnică și afișează semne asociate curentelor de extremă dreaptă.

Conducerea poliției subliniază urgența acestor semnale: „Orice semnal de alarmă va fi comunicat cu celeritate structurii noastre”.

Măsurile practice includ prezența fizică a polițiștilor la orele de dirigenție, prin întâlniri cu adolescenții axate pe respectarea legii, renunțarea la discriminare și recunoașterea capcanelor întinse de grupurile radicale. Totodată, comisiile anti-violență din fiecare unitate școlară trebuie să iasă din amorțeală și să se întrunească lunar.

O atenție specială este îndreptată spre clasele unde învață copii de alte etnii sau naționalități. În aceste colective, psihologii și consilierii școlari din cadrul CJRAE au sarcina de a analiza starea de spirit a grupului, pentru a opri din fașă marginalizarea, batjocura sau izolarea celor vulnerabili.

Ce cuprind cei patru indicatori de risc din proiectul PREVISIO al SRI

Radicalizarea unui tânăr nu se petrece peste noapte, ci este un drum lung, plin de semnale de alarmă pe care cei din jur le ignoră adesea. Documentul trimis în școli preia metodologia proiectului național PREVISIO, creat de Serviciul Român de Informații, și grupează semnele de alertă în patru categorii principale de viață cotidiană.

Schimbările de atitudine și retragerea din cercul vechi de prieteni

Un prim semnal de alarmă îl dă abandonarea bruscă a prietenilor din copilărie și apropierea de un anturaj nou, închis și ostil, format uneori exclusiv în spațiul virtual. Copilul dezvoltă o sfidare aspră față de părinți și profesori, mai ales când i se atrage atenția asupra jignirilor pe care le aruncă spre alte etnii.

La acestea se adaugă prăbușirea notelor, renunțarea la sportul sau pasiunile din trecut și acumularea unei furii fără cauză clară, vărsată prin reproșuri la adresa străinilor sau minorităților.

Limbajul încărcat de ură și logica bătăliei dintre tabere

În mintea adolescentului vulnerabil se instalează ideea periculoasă că lumea este împărțită între „noi” și „ei”. Tânărul începe să rostească expresii și lozinci preluate de pe rețele ca TikTok, Telegram, Discord sau forumuri obscure de discuții.

La orele de istorie sau științe sociale adoptă opinii rigide și refuză dialogul. Cei percepuți drept inamici sunt batjocoriți cu vorbe grele, discursul plin de ură fiind deghizat sub masca unor simple glume. Cel mai grav semnal apare atunci când adolescentul afirmă răspicat că violența fizică este o cale legitimă sau chiar singura soluție pentru a rezolva problemele societății.

Desenele de pe bănci, insignele și hainele care ascund mesaje extremiste

Aderarea la idei violente se vede și la suprafață. Elevii încep să deseneze sau să afișeze simboluri precum svastica, crucea celtică, însemne fasciste ori detalii grafice ale mișcărilor supremaciste pe bănci, caiete, rucsacuri și haine.

Stilul vestimentar se schimbă spre estetica grupurilor ultras sau a găștilor extremiste, iar fotografiile de profil de pe rețelele sociale și mesajele din grupurile clasei se umplu de reprezentări cu tentă rasistă.

Lumea ascunsă din telefon și capcana internetului

Spațiul virtual rămâne terenul cel mai periculos pentru un copil însingurat. Aici, el devine pradă ușoară pentru rețelele care recrutează tineri pentru cauze violente.

Elevul urmărește compulsiv materiale video de propagandă xenofobă, teorii ale conspirației sau jocuri video modificate pentru a glorifica violența. Un semn clar de îngrijorare este reflexul de a ascunde ecranul telefonului când un adult intră în cameră, precum și încercarea de a-și convinge colegii să intre pe canale secrete și grupuri private unde se promovează fanatismul.

Avertismentul autorităților: un semn izolat nu înseamnă vinovăție

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu atrag atenția că dascălii și părinții nu trebuie să cadă în extrema vânătorii de vrăjitoare. O notă proastă sau o haină mai ciudată nu transformă un copil într-un infractor: „Subliniem faptul că apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare, însă acumularea mai multor semne reprezintă o alertă clară care necesită intervenție imediată”.

Documentul a fost pus la dispoziția tuturor școlilor din Sibiu pentru a ridica un scut de protecție în jurul copiilor înainte ca alte tragedii să lovească familiile și comunitățile locale.

Cifrele din spatele programului PREVISIO

Proiectul PREVISIO, dedicat combaterii extremismului violent în învățământul preuniversitar, a fost derulat de Serviciul Român de Informații prin UM 0929 București, alături de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, Ministerul Educației, Direcția Generală de Protecție Internă și Inspectoratul General al Poliției Române. Finanțarea europeană nerambursabilă prin Programul Național Securitate Internă a depășit patru milioane de lei, dintr-un buget total de aproape cinci milioane de lei.

Timp de doi ani, până în vara anului 2026, au fost organizate șaizeci de sesiuni de pregătire pentru o mie cinci sute de persoane. Datele publicate de platforma de investigații Snoop au arătat că peste o mie o sută dintre cursanți au fost profesori, dar fără ca autoritățile să dezvăluie materia predată sau lista școlilor implicate. Aceeași sursă a confirmat că școala din Bistrița, unde s-a petrecut atacul violent, fusese inclusă în programul PREVISIO.

În prezent, autoritățile continuă instruirea prin programul PREVISIO 2. Potrivit comisarului Alina Burcică din cadrul Direcției Siguranța Școlară, optzeci de polițiști au încheiat deja cursurile de formare, numărul acestora urmând să ajungă la o sută douăzeci până la finele anului, într-un efort comun de a reda liniștea în sălile de clasă din România.