De ce reînvie începutul școlii atât de multe dintre amintirile noastre din copilărie și ce spune acest lucru despre noi

Începutul școlii poate fi o sursă de anxietate atât pentru copii, cât și pentru adulți. Pe măsură ce se apropie noul an școlar, mulți părinți simt un nod în stomac, uneori fără să înțeleagă exact de ce. Pentru ei, luna septembrie poate deveni un moment pe care îl privesc cu teamă.

Desigur, îngrijorarea poate avea legătură cu adaptarea copilului la școală, dar acest moment trezește adesea, în mod inconștient, propriile amintiri despre școală. O învățătoare care a avut un impact puternic, dificultăți la învățătură, sentimentul de excludere sau, dimpotrivă, amintiri frumoase despre colegi pot reveni atunci când părintele își însoțește copilul spre un nou an școlar.

Pentru psihologul Joëlle Dyan, această reacție este perfect normală, notează Parents. Începutul școlii funcționează ca o oglindă a propriei noastre istorii. Important este să conștientizăm acest lucru și să păstrăm suficientă distanță între experiențele noastre și experiența copilului, pentru a nu îi transmite frici care țin mai mult de noi decât de el.

Da, pentru că temerile adulților și cele ale copiilor nu sunt întotdeauna aceleași.

CITEȘTE ȘI: Copilăria fără reguli a Generației X. Lucruri care astăzi i-ar îngrozi pe părinți

Începutul școlii reactivează adesea propria noastră experiență școlară

Atunci când părinții se îngrijorează, ei nu reacționează doar la situația din prezent. Îi influențează și propriile experiențe din perioada în care mergeau la școală.

Joëlle Dyan explică: „Temerile părinților au adesea legătură cu ceea ce au memorat și cu tot ceea ce a fost stresant pentru ei”.

Pentru unii părinți, reapar dificultățile de învățare. Pentru alții, revin amintirile despre o învățătoare severă, sentimentul de respingere sau un episod umilitor.

Specialista explică: „Este vorba despre reactivarea propriilor amintiri: «Oare copilul meu va suferi la fel?» Părintele încearcă să protejeze ceva care poate nu mai are nicio legătură cu situația actuală a copilului, dar care pentru el este încă foarte prezent”.

Psihologul amintește că această proiecție este firească. Important este ca părintele să distingă între ceea ce ține de propria experiență și ceea ce trăiește cu adevărat copilul.

VEZI ȘI: Părinții cer salvarea Palatelor Copiilor: Petiție pentru activitățile extrașcolare gratuite care riscă să dispară de la 1 septembrie

Conștientizarea propriilor frici te ajută să îți susții mai bine copilul

Potrivit lui Joëlle Dyan, copilul se liniștește în primul rând prin intermediul unui adult de referință care îi oferă un sentiment de siguranță.

Psihologul explică: „Un părinte care îl liniștește pe copil este un părinte care are, la rândul său, un sentiment interior de siguranță. Este greu să îi spui cuiva «Nu îți fie frică, totul va fi bine», dacă tu însuți nu te simți în siguranță”.

Specialista îi îndeamnă pe părinți să nu își lase propriul disconfort să le dicteze cuvintele. Este mai util să pună accent pe reperele pe care copilul le cunoaște: colegii pe care îi va revedea, adulții care îl pot ajuta și ritualurile care îi oferă mai multă siguranță în această perioadă.

Ea continuă: „Părintele îi poate oferi copilului ceea ce știe că îi dă un sentiment de siguranță. Îi poate aminti reperele, lucrurile cunoscute și ceea ce va regăsi”.

Atunci când părinții își analizează propriile temeri legate de școală și păstrează o anumită distanță față de ele, evită să transmită copilului îngrijorări care poate nu au legătură cu experiența lui.