Tragedie la Satu Mare: Un tânăr de 18 ani s-a înecat în râul Someș
17 August 2026
În fiecare toamnă, mii de părinți își trimit copiii la clasa pregătitoare cu pretenția ca aceștia să știe deja alfabetul, să citească cursiv și să rezolve fișe complicate de lucru. Profesoara Claudia Chiru, cu o vastă experiență în învățământul primar, desființează acest mit periculos. Copilul forțat să sară peste etapele naturale de dezvoltare își pierde curiozitatea, iar deprinderea greșită a instrumentului de scris produce daune pe termen lung.
De ce se încăpățânează părinții să transforme clasa pregătitoare într-o cursă contra cronometru pentru performanțe premature, când rolul acestei etape este acomodarea și dezvoltarea senzorio-motorie? În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, moderată de Loredana Iriciuc, profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru arată cum dorința de a avea „mici genii” creează un cerc vicios între familie și școală și ignoră nevoile fundamentale ale copilului: joaca, gestionarea emoțiilor și socializarea sănătoasă.
Profesoara Claudia Chiru subliniază că primul pas spre o educație sănătoasă este ca părinții să își privească copiii cu realism și blândețe, fără a proiecta ambiții nerealiste asupra lor încă de la vârsta de 6 ani.
„Oricât de mult ne-am dori să credem despre copiii noștri că sunt înzestrați, că sunt, domnule, deosebiți, că vin mici genii... nu este adevărat. Majoritatea copiilor au un IQ normal, nu e ceva ieșit din comun. Iar dacă ar fi un geniu, l-am vedea, că se vede! Eu nu am întâlnit până acum, nu am avut contact cu un astfel de copil niciodată. Copiii care vin sunt niște copii normali. Ceea ce iese din comun este comportamentul lor și modul în care știu să-și controleze comportamentul, să-și stăpânească emoțiile, să le recunoască și să le gestioneze”, susține prof. Claudia Chiru.
Lipsa de autoreglare emoțională a devenit adevărata provocare din sălile de clasă.
„Mulți nu știu ce simt și nu știu să-și denumească emoțiile, nu știu să se controleze. Și atunci asta ar trebui să fie mult mai important: tot ce are legătură cu comportamentul și cu sănătatea emoțională ar trebui să fie mult mai important decât să alegem o învățătoare care face cinci culegeri. De ce există astfel de învățătoare? Pentru că există cerere! Dacă n-ar exista cerere pentru o învățătoare care face cinci culegeri, nu ar exista acea învățătoare. Este un cerc vicios: dacă nu se alimentează, dispare”, adaugă învățătoarea.
Prealfabetizarea: Sunetele se aud înainte de a fi scrise
În viziunea pedagogică fundamentată științific, clasa pregătitoare aparține perioadei prealfabetare, unde accentul se pune pe dezvoltarea auzului fonematic și a motricității fine, nu pe descifrarea mecanică a textelor.
„Clasa pregătitoare face parte din perioada de prealfabetizare. Învățământul primar este structurat așa: clasele pregătitoare, I și a II-a sunt clasele de achiziții fundamentale, iar a III-a, a IV-a, a V-a și a VI-a reprezintă dezvoltarea acestora. În clasa pregătitoare copiii nu știu să scrie și să citească, nu știu literele și încep să le învețe. Este foarte important să se lucreze cu sunetele, pentru că limba noastră este o limbă fonetică. Dacă nu dezvoltăm auzul, nu vom ști să scriem și nu vom ști să citim”, explică prof. Claudia Chiru.
Forțarea lecturii înainte de intrarea la școală reprezintă o gravă eroare de metodologie:
„O greșeală foarte mare pe care o fac părinții este aceea că îi învață pe copii să citească. Nu! Copilul trebuie să intre la clasa pregătitoare neștiind să citească, pentru că la școală învață niște lucruri pe care le poate învăța doar la școală. Cum ar fi: înainte de scris, trebuie să învețe să apuce creionul foarte bine în mână. Dacă la grădiniță nu a fost corectat, în clasa pregătitoare noi încă mai putem corecta. Se corectează foarte greu apucarea instrumentului de scris, iar de la o apucare greșită scrisul devine ilizibil și s-a stricat definitiv”, adaugă prof. Chiru.
Școala abilităților practice: Ce ar trebui să știe, de fapt, un copil de 6 ani?
Înainte de ecuații și litere de tipar, educatorii se confruntă cu lipsa deprinderilor elementare de autonomie personală și politețe.
„Copiii vin la clasa pregătitoare și mulți nu știu să stea în bancă, nu știu să aștepte, nu au răbdare, nu știu să-și satisfacă nevoile de bază! Unii nu știu că trebuie să se dezbrace când le e cald sau să se îmbrace când le e frig, nu știu să spună că vor la toaletă sau nu știu să-și desfacă pachetul de mâncare. Lovesc atunci când se enervează, vorbesc urât, nu folosesc vorbirea politicoasă... Mă trezesc că-mi spun «Miss», iar «Miss» nu este o adresare a românilor! Noi ne adresăm cu «Doamna învățătoare» de când lumea și pământul, pentru că aceste substantive exprimă respectul și statutul social”, punctează prof. Claudia Chiru.
Concluzia cadrului didactic este tranșantă: joaca este ingredientul obligatoriu fără de care învățarea se blochează: „Copiii la clasa pregătitoare trebuie să se joace! Este musai joaca în pregătitoare, în clasa I, în clasa a II-a, a III-a și a IV-a. Dacă îi scoatem din joc și din lumea lor fantastică, îi aducem într-o lume în care îi blocăm și îi îngrădim”.
Educația din România are nevoie de mai mult decât reforme și schimbări de programe. Are nevoie de dialog între profesorii care sunt zilnic la catedră, părinții care își cresc copiii și specialiștii care îi sprijină în dezvoltare. De la această idee a pornit profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru, fondatoarea SAGA Kid, care organizează în luna octombrie conferința A.C.E., Arhitectura Cognitivă în Educație. Evenimentul, programat în perioada 3 și 4 octombrie 2026, la Hotel Pullman World Trade Center din București, își propune să aducă la aceeași masă oameni care privesc educația din perspective diferite, dar care urmăresc același obiectiv, binele copilului.
Biletele le puteți achiziționa de pe iabilet.ro. Părinți și Pitici este partener media la A.C.E. - Arhitectura Cognitivă în Educație.
