Ministrul Justiției discută scăderea vârstei de răspundere penală sub 14 ani, după crima din Cenei
26 Ianuarie 2026
Comisia juridică din Senat și Comisia specială „România fără violență domestică” au aprobat, într-o ședință comună, raportul privind proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a faptelor care îl preced. Următorul pas este votul în plenul Senatului.
Inițiatorii susțin că legea răspunde unui gol legislativ major, pentru că lipsa unei definiții clare, a unor date centralizate și a unor instrumente de analiză a dus, în timp, la intervenții întârziate ale statului, de multe ori după producerea crimelor, deși femicidul poate fi anticipat și prevenit.
„Legea corectează aceste vulnerabilități și mută responsabilitatea de la victimă pe umerii instituțiilor publice”, explică Alina Gorghiu, președinta Comisiei speciale, potrivit Observator. Proiectul urmează modele aplicate deja în state europene precum Italia, Franța, Croația sau Belgia și vine în contextul unor cifre dramatice înregistrate în 2025, când aproape 60 de femei au fost ucise, cele mai multe în mediul familial. La nivel european, datele rămân la fel de îngrijorătoare.
Alina Gorghiu: „Este un moment important şi necesar pentru România”
„Este un moment important şi necesar pentru România”, afirmă deputatul Alina Gorghiu, preşedinta Comisiei parlamentare „România fără violenţă domestică”. Datele oficiale pentru 2025 arată că aproape 60 de femei au fost ucise, majoritatea în urma unor episoade de violenţă domestică.
Potrivit unui comunicat de presă, „aceste crime” nu reprezintă accidente sau „drame de familie”, ci „rezultatul unui lanţ de violenţe, control şi lipsă de intervenţie eficientă”.
Prin acest proiect, statul român își asumă, pentru prima dată, o strategie coerentă, structurată și orientată spre prevenție în ceea ce privește femicidul. Sursa citată subliniază că, până acum, lipsa unei definiții juridice, a unor baze de date unitare și a unor mecanisme clare de analiză a determinat reacții tardive, intervenția venind adesea după producerea tragediei, deși femicidul este „previzibil şi prevenibil”. „Legea corectează aceste vulnerabilităţi şi mută responsabilitatea de la victimă pe umerii instituţiilor publice”, se arată în comunicat.
Ce schimbă concret noua lege
Proiectul de lege introduce, pentru prima dată în legislația românească, o definiție juridică a femicidului, recunoscut ca formă extremă de violență bazată pe gen. Documentul prevede colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele anterioare, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor.
Legea oferă protecție reală copiilor rămași în urmă, orfanii femicidului fiind recunoscuți ca victime directe, cu măsuri imediate de sprijin.
Sunt prevăzute pedepse mai aspre atunci când violența are loc în prezența minorilor, întărirea răspunsului penal pentru faptele motivate de gen și pentru violențele care preced omorul, precum și măsuri de educație pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor legate de egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.
„Proiectul este rezultatul unei munci extinse, realizate împreună cu ONG-uri, specialişti, magistraţi şi profesionişti din domeniu, şi reflectă bune practici europene. Îmi doresc adoptarea rapidă a acestui proiect în plenul Senatului, pentru ca România să facă trecerea de la reacţie la prevenţie, de la indiferenţă la responsabilitate. Viaţa femeilor contează. Copiii rămaşi în urmă contează. Statul trebuie să fie de partea lor”, încheie Alina Gorghiu.
Ce prevede Codul penal în prezent
În forma actuală, Codul penal face distincția între omorul simplu și omorul calificat. Omorul simplu, definit ca uciderea unei persoane fără circumstanțe agravante, se pedepsește cu închisoare între 10 și 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar tentativa este sancționată.
Omorul calificat se referă la fapte comise în circumstanțe precum premeditarea, interesul material, sustragerea de la răspundere penală, facilitarea sau ascunderea altor infracțiuni, recidiva, uciderea mai multor persoane, uciderea unei femei gravide sau comiterea faptei prin cruzimi.
În aceste situații, pedeapsa este detenția pe viață sau închisoarea între 15 și 25 de ani, alături de interzicerea unor drepturi. Legea precizează că reabilitarea unei condamnări anterioare pentru omor nu elimină aplicarea circumstanțelor agravante.
Femicidul în România
În 2025, aproape 60 de femei au fost ucise în România, potrivit datelor oficiale, în timp ce surse neoficiale indică 66 de victime. De la începutul anului, trei femei au fost deja omorâte, două în Iași și una în Constanța. Lipsa unei legislații clare privind femicidul a făcut ca numărul real al victimelor să fie greu de stabilit.
Statistic, o femeie este ucisă la fiecare șase zile.
Datele Poliției Române, furnizate pentru Antena 3 CNN, arată că în 2023 au fost emise 9.880 de ordine de protecție, au fost înregistrate peste 57.000 de infracțiuni penale și peste 108.000 de intervenții. În 2024, autoritățile au raportat aproximativ 60.000 de cazuri de violență domestică și o creștere de 35% a ordinelor de protecție față de 2019. În 2025, datele disponibile până la 31 decembrie indică 61.431 de cazuri raportate în primele șase luni și o scădere de 18 la sută a infracțiunilor față de aceeași perioadă a anului anterior.
Nume care nu trebuie uitate
Teodora. Andreea. Anda. Femei, fiice, mame, cu vieți abia începute. Toate au fost ucise de cei care ar fi trebuit să le protejeze.
Teodora avea 23 de ani și era însărcinată cu al doilea copil când a fost împușcată pe stradă, în nordul Capitalei. La mai puțin de trei săptămâni, Andreea, 22 de ani, a fost ucisă cu toporul în Prahova. Alte trei săptămâni mai târziu, Anda, mamă de 23 de ani, a fost victima unei crime violente în Mureș, iar agresorul este încă căutat.
Tragediile continuă și în alte județe. Sunt doar câteva dintre numele care ar trebui să rămână în memoria publică.