Un alt oraș din România decide să interzică sălile de jocuri de noroc

Decizia vine la scurt timp după ce alte orașe au inițiat această schimbare. 

„Obiectivul meu a fost ca în zonele rezidenţiale, de cartiere, să nu mai poată să funcţioneze aşa ceva, condiţiile care au fost puse acolo au fost foarte bine analizate, vor putea să funcţioneze doar într-un regim foarte strict, controlat, într-un hotel de 4 sau 5 stele sau într-un centru comercial cu o suprafaţă utilă mai mare de 5.000 de metri. Lucrurile astea răspund unor necesităţi", a declarat, miercuri, primarul Braşovului, George Scripcaru.

În opinia sa, aceste detalii din regulament interzic practic desfăşurarea activităţilor de jocuri de noroc în cartierele din municipiul Braşov, şi inclusiv publicitatea este interzisă.

Regulamentul creează cadrul legal privind desfăşurarea jocurilor de noroc în sensul în care sunt interzise sălile de jocuri de noroc la parterul blocurilor, cu excepţia jocurilor de loto şi pariuri sportive (în care nu se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc de tip slot-machine, video-loterie sau alte asemenea, cu obţinerea în prealabil a acordului asociaţiei de proprietari).

Locaţiile privind sălile de jocuri de noroc sunt propuse în construcţii independente sau complexe comerciale cu suprafaţa utilă de minim 5.000 metri pătraţi, hoteluri de minim 4 stele, cu interzicerea acestora în proximitatea unităţilor de învăţământ, unităţilor de cult recunoscute de lege, spitale publice sau private, gări, autogări, terminale de transport, pe o rază de 400 de metri, calculată în linie dreaptă de la accesul în spaţiul în care se doreşte autorizarea până la limita de proprietate.

Aproape un sfert dintre liceenii români au încercat jocuri de noroc

Măsura luată de cei doi primari vine înc ontextul în care, potrivit unui studiu, aproape un sfert dintre liceenii din România au încercat jocurile de noroc, unii chiar înainte de vârsta de 14 ani.

Ce arată datele studiului:

• 22,4 % dintre liceeni au jucat la păcănele, pariuri sportive sau alte forme de noroc

• 25 % dintre cei care au încercat jocuri de noroc au făcut-o sub vârsta de 14 ani.

• În județe precum Cluj și Harghita, aproape 73 % dintre adolescenți simt impulsul de a juca „pentru socializare”, iar 23,5 % manifestă simptome de comportament problematic, iar 3,5 % se încadrează în categoria jocului patologic.

Cea mai frecventă vârstă de inițiere în jocurile de noroc este în jurul vârstei de 16 ani, fiind menționată de 25,12% dintre respondenți. 

CITEȘTE ȘI

Două orașe din România vor să interzică sălile de jocuri de noroc. „Afară cu păcănelele”
 
 Un studiu arată că tot mai mulți adolescenți sunt atrași de jocurile de noroc

Elevii din România trec peste media europeană la alcool, jocuri de noroc și fumat. Daniel David: „Avem probleme! Măsurile sunt gândite la mai multe niveluri!”