La această întrebare, dar și altele, a răspuns invitata lui Sorin Ivan, Prof. Cornelia Popa Stavri, în cadrul emisiunii de la DC EDU.
În contextul în care încă nu avem un ministru în educație, prof. Cornelia Popa Stavri, dar și vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și președinte al Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4, a spus cum ar trebui să arate noul ministru al educației.
Profesorii au următoarele dorințe de la viitorul oficial al Educației: comunicare și onestitate!
„Noi, profesorii, ne dorim un ministru, în primul rând onest, un ministru care să cunoască problemele sistemului de învățământ preuniversitar de la rădăcină, pentru că este sectorul de activitate care, practic, pune bazele societății de mâine.
Din acest motiv, este foarte important ca următorul ministru să aibă o viziune asupra dezvoltării sistemului de învățământ, dar și asupra a ceea ce există acum în realitate pe teren. Să fie un ministru deschis comunicării, deși aparent și fostul ministru a aclamat că este deschis comunicării, a fost un fel de mimare a acesteia, în sensul în care a comunicat, dar nu a aplicat nimic din ceea ce s-a discutat la puținele întâlniri care au avut loc cu sindicatele.
Comunicarea și Onestitatea să decurgă din respectul față de profesor, în sensul în care dacă nu am ceva spun deschis și astept sprijin, dar recunosc lucrul acesta și nu încerc să arunc tot ceea ce nu funcționează în sistemul de învățământ în spatele profesorilor”, a explicat Prof. Cornelia Popa Stavri.
De ce se dorește ca viitorul ministru al Educației să fie din mediul preuniversitar
Moderatorul emisiunii a punctat și una dintre cerințele lansate de cei doi lideri a celor două mari federații sindicale din preuniversitar, respectiv că își doresc ca noul ministru să fie din mediul preuniversitar.
„Într-o întâlnire recentă cu premierul, liderii celor două mari federații sindicale din preuniversitar au subliniat necesitatea imperioasă a sistemului, a educației de a avea un ministru și este absolut de înțeles, dar au mai făcut o nuanțare: au spus că își doresc ca noul ministru să fie din mediul preuniversitar. De ce această opțiune?”, a întrebat moderatorul emisiunii Sorin Ivan.
„Pornind de la faptul că avem două legi diferite, legea învățământului preuniversitar și legea învățământului universitar, pornind de la bugetarea sistemului de învățământ și de la problemele care trenează asupra sistemului de învățământ. Cele mai multe sunt in sistemul de învățământ preuniversitar. Din acest motiv, considerăm că acea persoană care va veni ministru al educației în România trebuie să fi trecut prin învățământul preuniversitar, să fi avut măcar o legătură cu sistemul de învățământ preuniversitar ca să poată să înțeleagă problemele, să găsească rezolvarea într-un mod clar, pornind de la realitățile din teritoriu”, a justificat Cornelia Popa Stavri.
„De aici și ideea, care nu este nouă, ca ministerul să se împartă în două ministere, să zicem așa, un minister al învățământului preuniversitar, cu propriul ministru, și o altă structură care să aibă un ministru sau un ministru delegat pentru universitar”, a intervenit Sorin Ivan.
„Noi ne-am dori acest lucru, chiar dacă suntem într-un moment economic nu foarte bun al României, sigur că ar fi de dorit să avem separate cele două ministere, deși avem, totuși, punte comune. De exemplu, formarea profesională inițială, trebuie găsită o soluție astfel încât să nu se separe total, dar să avem ministru desemnat pentru învățământ preuniversitar și de asemenea și alocările bugetare separate”, a conchis Prof. Cornelia Popa Stavri, în cadrul emisiunii de la DC EDU.