„Urmează o taxă la intrarea în școli... și la ieșire. Treaba voastră!” Replicile savuroase ale profesorilor și părinților, după ce Bolojan a preluat interimatul la Educație
14 Ianuarie 2026
În ziua de azi, parentingul pare să fi devenit o artă modernă, o combinație între a oferi tot ce e mai bun copilului și a ști când să pui limite.
În mijlocul acestei „epoci de aur” a parentingului, un subiect care revine mereu în discuție este răsfățul. Se pare că mulți părinți sunt confuzi despre ce înseamnă cu adevărat să îți răsfeți copilul și, mai ales, unde se află limita dintre a fi un părinte iubitor și a crea un „mic dictator” în casă.
Poate că mulți dintre noi, ca părinți, ne temem să nu devenim prea stricți și să nu pierdem conexiunea cu copiii noștri. Așa că, de multe ori, cedăm „capriciilor lor” sau „plânsului fără motiv”, gândindu-ne că este mai ușor să îi lăsăm să obțină ceea ce își doresc pentru a evita un conflict.
Ce înseamnă „răsfățul”
Însă, adevărul este că a răsfăța nu înseamnă să cedăm la orice moft sau capriciu. De fapt, răsfățul real vine din dorința de a oferi iubire și susținere, dar și din înțelegerea că este important să stabilim limite sănătoase pentru dezvoltarea copilului.
Un exemplu clasic este când un copil plânge că vrea o jucărie, iar noi, ca părinți, cedăm pentru a-l liniști. La prima vedere, pare că facem un lucru bun, însă, pe termen lung, acest comportament poate învăța copilul că plânsul sau comportamentele agresive sunt un mod eficient de a obține ceea ce vrea.
Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți la nevoile lor sau să le oferim afecțiune, dar trebuie să învățăm să le explicăm și să le arătăm că există limite în viață, iar ele trebuie respectate.
Totodată, răsfățul nu înseamnă doar cadouri sau jucării. Este important să înțelegem că uneori copilul nu are nevoie de „lucruri materiale”, ci de timpul nostru, de atenția noastră reală.
Un părinte care petrece timp de calitate cu copilul său și care îl ajută să înțeleagă diferența între bine și rău, între ce este corect și ce nu este, face mult mai mult pentru dezvoltarea acestuia decât un părinte care încearcă să cumpere dragostea sau să evite orice formă de „disconfort” din partea copilului.
“A răsfăța nu înseamnă a ceda noi ca părinți capriciilor lor, a nu ne lăsa impresionați de plânsul lor uneori fără rost, care nu este nimic altceva decât o urmare a răsfățului”, se arată într-un material realizat de cei de la TVR1.
