Părinți și pitici Parenting Un studiu arată că tot mai mulți adolescenți sunt atrași de jocurile de noroc

Un studiu arată că tot mai mulți adolescenți sunt atrași de jocurile de noroc

Un studiu arată că tot mai mulți adolescenți sunt atrași de jocurile de noroc/ FOTO ILUSTRATIV: freepik.com @EyeEm
Un nou studiu dezvăluie că peste o treime dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani au recunoscut că au jucat jocuri de noroc în ultimul an.

În plus, studiul a constatat că 60% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani văd reclame pentru jocuri de noroc pe YouTube și pe rețelele de socializare, reclame ce le apar în feed.

Deși vârsta legală pentru jocurile de noroc în SUA este de 18 ani, adolescenții au găsit modalități de a ocoli limita de vârstă.

„Cred că rezultatele acestei noi cercetări sunt absolut uimitoare și reprezintă un semnal de alarmă pentru fiecare părinte de pretutindeni”, a declarat Jim Steyer, fondatorul Common Sense Media. „Adevărul este că unul din trei băieți din această țară joacă jocuri de noroc online înainte de a avea vârsta necesară pentru a vota.”

Psihologul clinician Michelle Chung, mamă a unui fiu de 12 ani, are grijă de adolescenți care joacă jocuri de noroc în cabinetul său. Ea numește jocurile de noroc „următorul val al crizei de sănătate mintală care se va întâmpla la băieții adolescenți”.

Jocurile de noroc nu mai sunt limitate la cazinourile din Las Vegas. O hotărâre istorică din 2018 a Curții Supreme a permis statelor să legalizeze pariurile sportive, deschizând ușile către noi tipuri de jocuri de noroc online și jocuri de noroc.

„Băieții tineri sunt atrași în mare parte în acest univers online prin mesaje trimise algoritmic”, a spus Steyer despre jocurile online care includ șanse de a deschide cutii cu loot și de a „câștiga” un premiu. „Pare atât de inocent, dar, de fapt, nu este diferit față de a intra într-un cazinou și a paria cinci sau 20 de dolari pe o mână de blackjack.”

„Trebuie să existe verificarea vârstei pe toate platformele de socializare”, a spus el. „În al doilea rând, trebuie să existe restricții clare privind publicitatea.” Familiile care încearcă să urmărească evenimente sportive televizate nu ar trebui să fie bombardate cu reclame pentru aplicații de jocuri de noroc.

Părinții pot să urmărească achizițiile efectuate cu cardul de credit. Dacă fiul dumneavoastră cheltuiește bani pe aplicații de jocuri, le veți vedea în extrasul de cont al cardului de credit, așa că poate fi o metodă bună de a afla dacă acesta joacă. 

Tot mai mulți tineri români cer ajutor specializat pentru a scăpa de dependența de jocurile de noroc

Situația nu este prea roz nici în România. Cererile pentru astfel de terapii, în rândul celor din noile generații, au crescut cu aproape 18%, potrivit unei platforme online de sănătate mintală.

Experții spun că noua generație e mult mai conștientă de importanța sănătății mintale. Cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani caută cel mai des ajutor, după ce pierd controlul.

Cea mai mare cerere pentru terapie se înregistrează în zona dependenței de jocuri de noroc. În segmentul 18-24 ani, ponderea celor care caută ajutor specializat a crescut cu 17,5%, iar în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, s-a dublat și a ajuns la 31%.

Cei mai mulți dintre cei care încearcă să scape de acest viciu, cu ajutorul psihologilor, sunt din București, Cluj, Iași, sau Constanța.


 CITEȘTE ȘI

Aproape un sfert dintre liceenii români au încercat jocuri de noroc
 

Fetele, dependente de social media; băieții, de gaming – România depășește media europeană la consumul digital
 

România, peste media europeană la consumul de alcool, fumat și dependența online. Daniel David: „Nu avem suficienți specialiști și oricât de mult lucrează şcoala, nu au cum să înlocuiască părintele”

Daniel David spune că lupta împotriva drogurilor trebuie să înceapă în afara şcolii, cu implicarea poliţiei şi a părinţilor
 
 

Raluca Panțiru este jurnalist specializat în parenting și educație. Crede că părinții au nevoie de informații clare, corecte și ușor de aplicat, iar misiunea ei este să ofere exact acest sprijin. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Comunicare și Relații Publice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Alte știri