41% dintre tinerii români ar prefera dictatura. Ce spun specialiștii? Mircea Miclea: „De ce? Că s-au tâmpit toți? Nu!” Daniel David: „Nu știu diferența uriașă între teorie și realitate!”

Data publicării:
41% dintre tinerii români ar prefera dictatura. Ce spun specialiștii? Mircea Miclea: „De ce? Că s-au tâmpit toți? Nu!” Daniel David: „Nu știu diferența uriașă între teorie și realitate!” / FOTO: freepik.com @EyeEm
41% dintre tinerii români ar prefera dictatura. Ce spun specialiștii? Mircea Miclea: „De ce? Că s-au tâmpit toți? Nu!” Daniel David: „Nu știu diferența uriașă între teorie și realitate!” / FOTO: freepik.com @EyeEm

Deși democrația este văzută de majoritatea tinerilor români ca fiind pilonul unei societăți sănătoase, un număr surprinzător de mare dintre ei tânjește, în mod paradoxal, după un regim autoritar.



Două studii recente, realizate de GlobSec și Fundația Friedrich Ebert, trag un semnal de alarmă asupra acestei tendințe îngrijorătoare: 41% dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră că un regim totalitar ar putea fi o soluție mai bună pentru țara lor, iar 33% ar renunța la libertăți civile în schimbul unui trai mai confortabil.

Vom explora această dilemă a generației tinere – de ce au ajuns să simtă că democrația îi dezamăgește, care sunt riscurile pentru viitorul societății și ce putem face pentru a readuce încrederea lor în libertate și egalitate.

Citește și „Copiii trebuie să iasă din școală cu patru metacompetențe”. Profesorul Mircea Miclea: „Ce să-i învăț pe ei acum, care să le folosească într-un viitor pe care eu nu-l cunosc?”

Mircea Miclea: „Atunci când oamenii intră în criză, crește neliniștea lor și când crește neliniștea susțin lideri foarte autoritari”

Creșterea incertitudinii și anxietății colective poate transforma modul în care oamenii percep liderii și regimurile politice, explică profesorul Mircea Miclea, fondatorul Institutului de Cercetare Cognitrom și fost ministru al Educației. Fenomenul nu este nou, ci a fost analizat încă din 1950 de Erich Fromm în cartea sa Fuga de libertate, care evidențiază legătura dintre crizele sociale și susținerea liderilor autoritari.

„Atunci când crește incertitudinea și starea de neliniște pe care o trăiește o populație, indiferent care este ea, atunci nevoia de a avea siguranță - și siguranța e dată de lideri autoritari sau de doctrine foarte rigide - crește foarte mult. Lucrul acesta nu-l spun eu acum, l-a spus prin 1950 Erich Fromm, a scris o carte - `Fuga de libertate`. El a arătat că atunci când oamenii intră în criză, crește neliniștea lor și când crește neliniștea susțin lideri foarte autoritari. (...)

Atunci când ești în stare de neliniște și anxietate, una dintre modalitățile de a-ți reduce din anxietatea pe care tu o ai este de a căuta lideri autoritari și ideologie autoritară. Apoi, devii mai compliant, mai supus”, a spus profesorul Miclea la Morning Glory, cu Răzvan Exarhu.

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

De ce sunt atrași oamenii de autoritarism?

Mircea Miclea atrage atenția asupra unei tendințe periculoase: alimentarea constantă a fricilor în societate.

„Care e morala pe care trebuie să o învățăm? Nu să dăm vina pe acești tineri! Să ne gândim: oare mai merită să cultivăm cu fiecare ocazie frica la oameni? Tot timpul să le arătăm, în fiecare zi, că ziua e plină de pericole? Că o ploaie zdravănă de vară are cod roșu și că trebuie să ne fie teamă de asta? Că o să vină Apocalipsa climatică? 

Cu cât cultivăm mai mult fricile în oameni, cu atât ei vor fi mai dispuși să susțină lideri autoritari și dictatori - pentru că e o reacție de diminuare a anxietății - și doi, vor deveni mai complianți, mai supuși unor astfel de lideri”, a mai spus Miclea. 

Mircea Miclea: „Ca să-ți reduci din neliniște, tu ajungi să susții ideologii tranșante”

Profesorul consideră esențial să evităm judecățile grăbite față de tinerii sau adulții care susțin regimurile autoritare. 

„Hai să nu-i judecăm pe oameni, hai să înțelegem, să explicăm și apoi să evaluăm: `sunt proști`, `nu sunt proști`, `habar n-au` etc. E foarte ușor să te repezești cu judecățile înainte de a înțelege. Întâi să înțelegem, apoi să judecăm! Iar înțelegerea este acest mecanism de reacție la criză! 

Uitați-vă în Europa cum e o ascensiune a liderilor de dreapta, a mișcărilor de extremă dreapta care au din ce în ce mai multe voturi. De ce? Că s-au tâmpit toți? NU! Starea de anxietate, criza care se induce - parțial real, parțial artificial, pentru că mereu ni se spune că trăim într-o lume de pericole și că mâine va fi și mai rău decât astăzi - are o reacție dublă. Unu: cauți lideri care să spună `ăsta e drumul drept, nu te mai gândi tu, asta trebuie să faci` și doi: tu devii mai compliant, tot mai supus la ceea ce spune. 

Ca să-ți reduci din neliniște, tu ajungi să susții ideologii tranșante, dogmatice, pentru că dogmele te fac să nu mai gândești, te fac să te simți mai în siguranță că `așa e calea, nu e alta, așa trebuie făcut`”, a mai explicat Mircea Miclea.

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Daniel David: „Tinerii au această atitudine negativă față de instituțiile democratice”

Psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, a explicat pentru Digi24 că orientarea unor tineri către regimuri totalitare este influențată de lipsurile materiale cu care se confruntă. În viziunea lor, astfel de regimuri, cel puțin în teorie, oferă promisiunea unei egalități.

„Practic, oamenii care ajung în pozițiile de putere într-o societate democratică astăzi nu mai sunt modele de urmat, nu mai sunt repere.

Și atunci tinerii au această atitudine negativă față de instituțiile democratice și în plus, în zona tinerilor există, cel puțin în România, așa cum vedem în aceste analize, un segment destul de mare care se referă la tineri care sunt într-o zonă de sărăcie, care sunt, ca să spun așa, pierzătorii dezvoltării democratice a țării”, a precizat Daniel David.

De asemenea, a remarcat că, deși o parte importantă dintre tineri susțin dezvoltarea și îmbunătățirea democrației, un procent mai mic, dar deloc neglijabil, încearcă să găsească alternative în afara cadrului democratic.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai: „Cei care au trăit sub regimuri totalitare știu diferența uriașă între teorie și realitate”

Potrivit psihologului și rectorului Universității Babeș-Bolyai, regimurile autocrate pot părea seducătoare prin promisiunile lor utopice de egalitate absolută, acces echitabil la resurse și eliminarea discrepanțelor sociale.

„Când un tânăr citește angajamentele partidelor extremiste sau chiar manifestele comunismului, acestea pot suna ideal: o societate fără inegalități, în care toată lumea are nevoile îndeplinite. Problema este că aceste promisiuni rămân doar pe hârtie.

Cei care au trăit sub regimuri totalitare știu diferența uriașă între teorie și realitate. Este esențial să aducem această realitate în mintea tinerilor, pentru ca ei să înțeleagă implicațiile reale ale unor astfel de regimuri și să nu rămână seduși de o imagine falsă, idealizată”, a mai explicat rectorul pentru Digi24.ro.

Soluția, afirmă Daniel David, începe cu educația. Tinerii trebuie să fie expuși unei înțelegeri autentice a regimurilor totalitare, bazate pe mărturii, studii istorice și exemple concrete, pentru a nu fi atrași de retorica populistă sau utopii promițătoare.

Dar educația nu este suficientă. Statul are responsabilitatea de a aborda cauzele care îi fac pe tineri vulnerabili la astfel de ideologii: inechitățile socio-economice și lipsa unor modele autentice de conducere democratică.

„Trebuie să reîntărim democrația împreună cu tinerii, să consolidăm instituțiile democratice și să implementăm programe care să reducă polarizările și discrepanțele sociale. Doar așa putem preveni această tendință spre autocrație”, a subliniat rectorul.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Educatie





pixel