4 tehnici de studiu eficiente, confirmate de Harvard, pentru copiii din ciclul primar

„Treci la învăţat”, „hai, ia și scrie” sunt expresii pe care mulţi părinţi le repetă toată ziua. Atunci copilul intră în cameră, stă cu capul în carte o perioadă şi, când vine momentul să îl asculţi sau apar rezultatele la test, observi că nu ştie lecţia sau poate nici nu a înţeles bine materia.

Te întrebi dacă a studiat cu adevărat.

De multe ori, problema nu este lipsa studiului, spun cercetătorii. Problema e o tehnică de studiu greşită sau inexistentă. A învăţa să înveţi este un proces care se învaţă. L-ai învăţat pe copilul tău cum să studieze? Ştii dacă la şcoală a primit indicaţii clare despre cum să îşi însuşească informaţia? Ştie cum să o înţeleagă şi să o reţină?

A învăţa să studiezi nu înseamnă doar memorarea lecţiilor, înseamnă şi formarea unor obiceiuri de organizare, planificare şi motivaţie.

Iată care sunt tehnicile de studiu eficiente, susţinute de ştiinţă, pentru copiii din ciclul primar, potrivit guiainfantil.com.

CITEȘTE ȘI: Probleme de învățare la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. Cum pot părinții să intervină la timp

4 tehnici de studiu care îi ajută pe copii să înveţe mai bine

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Există multe recomandări pentru studiu, un mediu potrivit, lumină bună, să elimini distragerile. Dincolo de toate acestea, important este ca copilul să înveţe eficient.

Universitatea Harvard a realizat un studiu despre diferite metode de învăţare, iar concluziile se regăsesc în aceste patru tehnici.

Să iei notițe scrise de mână

Cea mai bună metodă de a reţine ideile este scrisul. Chiar dacă trăim într-o eră digitală şi copiii sunt obişnuiţi cu tehnologia, este recomandat să eviţi laptopurile şi tabletele. Încurajează copilul să scrie de mână, să facă rezumate şi scheme. Astfel, va fixa mai bine informaţia.

Când scriem la tastatură, viteza face ca creierul să nu proceseze informaţia la fel ca atunci când scriem de mână. În plus, scrisul de mână dezvoltă motricitatea fină, mai ales la copiii mici. Această practică întăreşte memoria musculară şi ajută la reţinerea informaţiilor pe termen lung.

Să citești textul cu voce tare

Copilul ar trebui să facă mai întâi o lectură atentă a textului, pentru a înţelege ce citeşte. Citirea cu voce tare poate fi de ajutor, pentru că stimulează atenţia şi concentrarea. Copilul trebuie să fie atent la ceea ce aude.

Specialiştii recomandă ca lectura să fie făcută o singură dată, iar înainte de o a doua lectură copilul să încerce să îşi amintească informaţia. Un exerciţiu util este ca, după lectură, copilul să explice cu propriile cuvinte ce a înţeles. Acest lucru consolidează înţelegerea şi fixează natural conceptele.

Pauze active, fără tabletă

Studiul prelungit, fără pauze, nu aduce rezultate mai bune. După o anumită perioadă, atenţia şi concentrarea copilului scad semnificativ. Cu cât copilul este mai mic, cu atât capacitatea de concentrare continuă este mai redusă.

Pentru a evita oboseala şi stresul, sunt recomandate pauze scurte. Copilul poate face pauză între lecţii sau între materii. Sunt suficiente cinci minute pentru a se ridica, a bea apă sau a vorbi puţin cu tine.

Evită televizorul sau tableta în acest timp, pentru că atenţia se va pierde complet. Pauzele pot include mişcare uşoară, întinderi, o plimbare scurtă prin casă sau câteva momente de relaxare. Aceste activităţi refac energia şi reduc stresul.

Să alterneze materiile pentru o învăţare mai bună

Părinţii cer copilului să termine complet temele la matematică înainte de a trece la limba română. Specialiştii de la Harvard spun că această abordare este greşită. Schimbarea materiei ajută creierul, reactivează atenţia şi îmbunătăţeşte calitatea studiului.

Această metodă, cunoscută ca învăţare intercalată, creează conexiuni mai puternice între informaţii.

De exemplu, dacă un copil studiază matematică şi apoi trece la istorie, creierul procesează tipuri diferite de informaţie, ceea ce susţine memoria şi învăţarea. Un sfat important pentru părinţi este să încurajeze copilul şi să evite presiunea excesivă.

VEZI ȘI: O învățătoare, care predă la clasa a II-a, dezvăluie cele 3 abilități de bază pe care mulți dintre elevi nu le stăpânesc: „Generațiile trecute le învățau încă din grădiniță”

Este mai bine să înveţe pe hârtie sau în format digital?

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Cercetările sunt limitate, însă un studiu realizat de Keer şi Simons în 2006 a analizat diferenţele dintre studiul pe hârtie şi cel pe suport digital. Rezultatele au arătat că elevii care citesc pe dispozitive digitale sunt mai rapizi, dar nu înţeleg mai bine conţinutul. Copiii care citesc din cărţi tipărite au un nivel mai ridicat de înţelegere.

Dacă scopul este eficienţa, adică rezultate bune în timp mai scurt, studiul pe hârtie rămâne cea mai bună opţiune.

O altă întrebare frecventă este legată de luarea notiţelor. Un studiu realizat în 2014 de Universitatea din California şi Universitatea Princeton a arătat că elevii care îşi iau notiţe de mână obţin rezultate mai bune la sarcini care presupun înţelegerea şi formularea conceptelor. Scrisul de mână implică o participare activă şi ajută la sintetizarea informaţiei cu propriile cuvinte.

Pentru un proces de învăţare bazat pe înţelegere, notiţele luate cu creionul şi hârtia sunt recomandate. În ceea ce priveşte sublinierea, cercetările realizate de Fouler şi Barrer arată că nu există diferenţe majore între elevii care subliniază şi cei care nu o fac. Totuşi, o idee evidenţiată atrage mai uşor atenţia şi poate ajuta la orientarea în text.