8 Martie, la școală. O învățătoare spune lucrurilor pe nume, după ce a plecat acasă cu brațele pline de flori: „Sunt un pic dezamăgită”
09 Martie 2026
Iuliana Lăcrămioara Vlădulescu, psiholog de pe linia help line din cadrul Asociației Happy Minds, vorbește despre autovătămare și ce trebuie să știe părinții și cum pot reacționa când descoperă acest comportament. Acest articol face parte din prima campanie de conștientizare dedicată părinților de adolescenți privind riscul suicidar și prevenția tentativelor de suicid.
DISCLAIMER: Materialele din cadrul campaniei conștientizarea și prevenția suicidului în rândul copiilor au scop exclusiv informativ și educațional și nu înlocuiesc evaluarea, diagnosticul sau tratamentul oferit de un specialist în sănătate mintală (psiholog, psihiatru, medic). Informațiile prezentate sunt destinate creșterii gradului de conștientizare și prevenție și nu constituie recomandări medicale sau terapeutice individuale. În cazul în care un copil sau adolescent prezintă gânduri suicidare, comportamente de autovătămare sau semne de risc iminent, este foarte important să fie contactat de urgență un specialist sau serviciile de urgență.
Campania promovează responsabilitatea parentală, intervenția timpurie și apelarea la sprijin specializat atunci când situația o impune.
De când lucrez la Deprehub, pe linia de urgență, am întâlnit numeroase cazuri de adolescenți care recurg la autovătămare.
De multe ori, acest comportament apare ca o formă de reglare emoțională atunci când emoțiile devin prea intense: durere sufletească, tristețe profundă, sentimentul că „nimeni nu mă înțelege”. Pentru unii adolescenți, gestul aduce temporar o senzație de eliberare.
CITEȘTE ȘI: „Nimeni nu mă vrea!” Psihologul Iuliana Vlădulescu spune povestea unei fete de 18 ani care încă speră
În spatele autovătămării pot exista mai multe motive psihologice:
„Îmi fac rău pentru că simt că este ceva defect la mine.”
„Nu sunt mulțumit de mine.”
„Nimeni nu mă vrea.”
„Așa simt că am control asupra corpului meu.”
Uneori, durerea fizică pare să calmeze durerea emoțională.
De multe ori, înainte ca părintele să observe semnele pe corpul adolescentului, apar schimbări comportamentale. Fii atent la:
lipsa interesului pentru prietenii sau pentru activități sociale
tristețe profundă sau stări de apatie
tendința de a se închide în sine, evitarea comunicării cu familia
schimbări ale apetitului alimentar
energie foarte scăzută sau, uneori, agitație neobișnuită
modificări ale somnului (doarme prea mult sau foarte puțin)
dificultăți de concentrare și scăderea performanței școlare (note mai mici, lipsa atenției la ore)
Fii aproape de adolescentul tău.
Chiar dacă ești obosit sau ai multe responsabilități, o conectare autentică, fie și pentru 30 de minute, poate face o diferență uriașă.
În același timp, este important să nu rămâneți singuri în fața acestei situații. Discuția cu un psiholog sau cu un specialist în sănătate mintală poate oferi sprijin atât adolescentului, cât și familiei, și poate preveni agravarea suferinței.
Uneori, a cere ajutor este primul pas real către vindecare.
Articol scris de psiholog Iuliana Lăcrămioara Vlădulescu
PărințișiPitici.ro, împreună cu psihologul Radu Leca, lansează prima campanie de conștientizare dedicată părinților de adolescenți privind riscul suicidar și prevenția tentativelor de suicid. Campania este susținută de Asociația Happy Minds, de Alianța Română de Prevenție a Suicidului și de Asociația Telefonul Copilului.
