O britanică cere ca limba română să fie predată în școlile din Marea Britanie. Inițiativa stârnește interes și dezbateri
07 Martie 2026
Specialiștii în educație transmit un mesaj pentru părinți și profesori. Un copil are nevoie de cel puțin 15 minute de lectură zilnică pentru a își dezvolta imaginația și pentru a învăța să înțeleagă ceea ce citește.
În România, situația rămâne îngrijorătoare. Aproape jumătate dintre elevi pot citi un text, însă nu reușesc să îi înțeleagă sensul. În același timp, multe biblioteci se închid, iar accesul la cărți devine mai dificil.
Specialiștii propun o soluție. Lectura cu voce tare, practicată zilnic acasă sau la școală, poate transforma relația copiilor cu cărțile.
Lectura cu voce tare, un obicei care schimbă relația copiilor cu cărțile
Specialiștii spun că lectura cu voce tare îi ajută pe copii să descopere plăcerea cititului. Cartea nu mai devine o obligație sau o activitate plictisitoare.
„Cel trei sfaturi sunt să citim cu voce tare timp de 15 minute în fiecare zi, să alegem cărți potrivite pentru vârsta și preocupările copiilor și, mai ales, cel mai important, să discutăm cu ei despre ceea ce au înțeles din poveștile pe care le-am citit”, explică Andreea Nistor, specialist în educație, la Observator.
Discuțiile după lectură îi ajută pe copii să înțeleagă ideile din text și să își dezvolte vocabularul.
Diferența uriașă dintre copiii care citesc și cei care nu au acces la cărți
Datele din educație arată o diferență majoră între copiii care cresc în contact cu lectura și cei care nu au cărți acasă.
„Diferența dintre copiii cărora li se citește minimum 15 minute pe zi și copiii care nu au, spre exemplu, nicio carte acasă este de 700.000 de cuvinte în vocabular, față de 1.700.000 de cuvinte în vocabular”, mai spune Andreea Nistor, conform sursei citate.
Copiii spun că preferă lecturi care îi țin în suspans și care se citesc ușor.
„Mie îmi place să citesc benzi desenate, pentru că sunt mai scurte, dar sunt și captivante, cu aventură”, spune o elevă.
Problemele sistemului. Analfabetism funcțional și biblioteci închise
Profesorii spun că succesul școlar depinde mult de capacitatea elevilor de a înțelege ceea ce citesc. Testele internaționale arată însă că România se află printre ultimele locuri la acest capitol.
Aproape unul din doi copii se află în zona analfabetismului funcțional. În multe cazuri, lista de lecturi rămâne învechită și nu atrage interesul elevilor.
„Uneori ne și place, că sunt și cărți, cum ar fi cărți desenate cu aventuri, uneori e și obligație, când sunt așa mai plictisitoare sau fără poze. Povestea kendamei pierdute este cartea mea preferată”, spune un elev.
Situația este agravată și de lipsa bibliotecilor. În ultimii ani, 1.460 de biblioteci au fost închise. Două treimi dintre ele se află în mediul rural, unde există doar 22% din fondul total de carte.
Biblioteci cu titluri noi pentru copii
Unele școli încearcă să schimbe situația prin proiecte dedicate lecturii. Ideea este: copiii trebuie să aibă acces la cărți noi și interesante.
„Ne-am gândit la o bibliotecă vie, cu titluri noi. Am colaborat cu edituri în vogă, din topuri, ne-au spus ce anume le-ar plăcea copiilor să citească. Am reușit să aducem foarte multe titluri diferite, care se află deja în fondul vechii noastre biblioteci. Copiii vin împreună cu profesorii și citesc”, explică Eryka Lang, director adjunct Școala Pia Brătianu.
Proiectele de lectură se extind treptat. Mii de școli din București și din alte orașe din țară au adunat deja aproape un milion de minute de lectură cu voce tare, realizate împreună de elevi și părinți.
