Minoră dusă de urgență la spital după ce a înghițit mai multe medicamente
23 Februarie 2026
Tradiția spune că în Ajunul Botezei este bine să ții o zi de post negru.
Bobotează se sărbătorește marți, pe 6 ianuarie. Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofania, este o sărbătoare creștină care marchează Botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Ziua de 6 ianuarie simbolizează arătarea Sfintei Treimi.
În ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru, potrivit crestinortodox.ro.
Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită, Agheasma Mare.
Creștinii ortodocși comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, iar creștinii occidentali sărbătoresc vizita magilor la nașterea lui Iisus. Biblia vorbește despre Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, văzut ca cel care a propovăduit venirea lui Iisus. Ioan era cel care le cerea locuitorilor din Ierusalim și toată Iudeea să se spovedească și să se pocăiască înainte de a îi boteza cu apă. Urma ca Iisus să îi boteze cu Duh Sfânt și cu foc.
De Bobotează, pe 6 ianuarie, nu se spală rufe și nici în ziua care urmează după acestă sărbătoare, având în vedere că pe 7 ianuarie este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul şi este o sărbătoare marcată cu cruce roşie în calendarul ortodox.
De ce ajunul Bobotezei este zi de post negru
SURSA FOTO: Freepik.com@wirestock
Conform Evangheliei, Iisus a venit din Galileea ca să fie botezat de Ioan, așa că Bobetează este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini.
Postim și pentru că în ajunul Bobotezei se oficiază slujba Aghiasmei Mari, cu care preoții merg pe la casele credincioșilor și le sfințesc.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători din an și vine la pachet cu o serie de tradiții și superstiții binecunoscute de către români.
Cel mai important element al Bobotezei este apa sfințită, cunoscută drept Aghiasmă Mare. Se spune că această apă are puteri miraculoase, nu se strică niciodată și poate vindeca boli sau proteja casa de rele. Credincioșii iau aghiasma de la biserică și o păstrează tot anul. O folosesc ori de câte ori au nevoie.
O altă credință populară spune că cine se spală cu apă din râu în ziua Bobotezei va fi sănătos tot anul. În unele zone, se practică scufundarea unui steag în râu, iar oamenii care își clătesc fața în acel moment cred că scapă de friguri și alte boli.
De asemenea, există tradiția tinerilor băieți care se aruncă în apă pentru a recupera crucea aruncată de preot. Se spune că ei vor fi feriți de boli tot anul și vor avea noroc.
Se spune că dacă vremea este frumoasă de Bobotează, anul va fi bogat în pâine și pește. Pe de altă parte, dacă bate crivățul, oamenii se așteaptă la recolte bune în câmpuri.
O superstiție întâlnită mai ales în zonele rurale spune că în Ajunul Bobotezei nu este bine să arunci gunoiul din casă, pentru că „îți scoți norocul”.
Ajunul Bobotezei este o zi de post negru, pe care mai ales bătrânii o țin cu strictețe. Pe 6 ianuarie, preoții merg din casă în casă cu Aghiasma Mare, ca să stropească gospodăriile și să le protejeze de rele.
CITEȘTE ȘI
De ce marcăm pe 1 ianuarie începutul unui nou an
Când se merge cu capra. Care este semnificația acestui obicei