De ce marcăm pe 1 ianuarie începutul unui nou an

Data publicării:
Raluca Panțiru
Autorul articolului: Raluca Panțiru
Categorie: Divertisment
De ce marcăm pe 1 ianuarie începutul unui nou an / foto: freepik.com@actiongp
De ce marcăm pe 1 ianuarie începutul unui nou an / foto: freepik.com@actiongp

Prima zi din an este 1 ianuarie peste tot în lume, însă care este motivul pentru care această dată marchează debutul în noul an.



Prima lună a calendarului gregorian are 31 de zile și marchează începutul unui nou an, al unui nou capitol. Acesta este momentul în care oamenii își stabilesc noi rezoluții, se întorc la viața lor normală și se concentrează pe obiectivele pentru noul an.

Potrivit calendarr, istoria lunii ianuarie datează ăncă din Roma antică, odată cu evoluția calendarului. Inițial, calendarul roman, dezvoltat de Romulus, avea doar zece luni, 304 zile, cu un decalaj de aproximativ 61 de zile în timpul iernii.

SURSA FOTO: freepik.com@pikisuperstar


Martius (martie)

Aprilis (aprilie)

May (mai)

Junius (iunie)

Quintilis (iulie)

Sextilis (august)

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

În jurul anului 713 î.Hr., regele Numa Pompilius a reformat acest calendar adăugând două luni, ianuarie (Ianuarius) și februarie (Februarius), creând astfel un an lunar de 12 luni.

Anul începea în luna martie

Indiferent de introducerea lunii ianuarie, anul începea tot în martie pentru romani, potrivindu-se cu începutul sezonului agricol.

Ianuarie nu a fost marcat oficial ca începutul anului consular decât în ​​153 î.Hr. Această schimbare a fost influențată de necesitățile militare din timpul Războiului Lusitan, când Roma avea nevoie ca noii consuli să preia funcția mai devreme, accelerând desfășurarea lor.

Prin schimbarea datei de începere a mandatului consular, ianuarie a devenit prima lună a anului în calendarul roman, o tradiție care a continuat în Republica și Imperiul Roman.

În Evul Mediu, odată cu răspândirea creștinismului, diverse zile de sărbătoare, precum 25 martie (Buna Vestire) și 25 decembrie (Crăciun), au devenit date alternative de Anul Nou în întreaga Europă.

Totuși, structura calendarului roman din ianuarie până în decembrie a dăinuit în multe documente și manuscrise.

Anul Nou oficial a revenit în cele din urmă la 1 ianuarie în secolul al XVI-lea.

Odată cu adoptarea calendarului gregorian în 1582, 1 ianuarie a fost restabilită ca început de an în multe țări europene, completându-și parcursul de la o reformă romană antică la un început de an calendaristic recunoscut pe scară largă la nivel mondial.

Sărbători importante în ianuarie

SURSA FOTO: freepik.com@eyeem

În luna ianuarie se ssărbătoresc mai multe evenimente importante, cum ar fi:

1 ianuarie sau ziua de Anul Nou marchează prima zi a anului în întreaga lume și este sărbătorită cu petreceri, festivități culturale și artificii.

Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie în mai multe comunități creștine, marcând vizita Magilor la Pruncul Iisus și încheierea sezonului de Crăciun.

Ziua Martin Luther King Jr. este marcată în a treia zi de luni din ianuarie în Statele Unite, iar această sărbătoare onorează moștenirea liderului drepturilor civile Martin Luther King Jr. și celebrează egalitatea și dreptatea.

Pe 26 ianuarie, australienii își sărbătoresc ziua națională cu evenimente, artificii și adunări, comemorând sosirea Primei Flote în 1788.

CITEȘTE ȘI

Sfântul Vasile. Câți români își sărbătoresc astăzi onomastica

Trei obiceiuri de Anul Nou care ne ajută să ne conectăm cu adevărat ca familie

De ce ciocnim de Revelion. Care este semnificația ciocnirii paharelor, conform psihologiei

Când se merge cu capra. Care este semnificația acestui obicei

Cele mai ciudate superstiții de Anul Nou care ți-ar putea aduce noroc

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.







pixel