5 semne că un copil are nevoie de mai multă atenție din partea părinților. Al treilea este adesea trecut cu vederea
06 Noiembrie 2026
Micuții fac această mișcare încă din burtica mamei, iar gestul le oferă o stare instantanee de liniște, siguranță și confort emoțional. Totuși, pe măsură ce anii trec, ceea ce părea o reacție firească de bebeluș se poate transforma într-un tic greu de controlat, cu riscuri pentru alinierea dinților definitivi și forma maxilarului. Înțelegerea nevoilor din spatele acestui obicei este primul pas pentru a-l ajuta pe copil să renunțe.
Bebelușii duc degetul la gură ghidați de un mecanism adânc înscris în biologie, departe de o simplă plictiseală. În primele luni de viață, acest comportament asigură supraviețuirea și confortul. Medicul pediatru și neonatolog José Enrique Sánchez Martínez, de la Spitalul Vithas Parque San Antonio din Málaga, descrie baza acestei reacții, pentru SerPadres: „Toți bebelușii prezintă reflexul de supt în momentul nașterii”.
Mecanismul activează mișcarea buzelor ori de câte ori un obiect atinge fața nou-născutului. Perioada firească durează până spre patru sau șase luni de viață. Gestul reproduce bucuria trăită la sânul mamei, unde copilul găsește hrană, afecțiune și ocrotire. Gura reprezintă poarta prin care micuțul descoperă spațiul exterior. De aceea, el duce spre buze jucării, tălpi sau mânuțe. Când intervin oboseala, foamea sau teama, degetul mare devine sprijinul lui pentru liniștire.
Momentul în care mișcarea devine un obicei dăunător
Trecerea la mâncarea solidă și mestecatul zilnic reduc treptat nevoia de a duce degetul la buze. Până la trei sau patru ani, cei mai mulți copii găsesc alte căi prin care își recapătă calmul.
Dacă micuțul păstrează acest gest și după acest prag de vârstă, mișcarea s-a transformat într-un automatism. Părinții pot interveni cu calm, evitând certurile sau pedepsele care cresc neliniștea. O discuție ajută copilul să înțeleagă apariția dinților definitivi la cinci sau șase ani și modificările pe care presiunea degetului le poate aduce arcadei dentare.
Soluții blânde pentru un plus de siguranță
Găsirea momentelor în care copilul caută degetul mare oferă indicii prețioase. Dacă nevoia apare la ore fixe, familia poate oferi un alt suport afectiv.
Un pluș moale, o pătură preferată sau o jucărie ținută în palmă la culcare oferă alinare. Mutarea orei de somn mai devreme ajută micuțul să ajungă în pat odihnit, ferit de episoade de iritare. Poveștile de seară și mângâierile calmează corpul înainte de adormire. Discuțiile despre mici supărări sau temeri arată copilului că emoțiile lui au ecou în sufletul părinților. Insistența exagerată pe marginea gestului poate spori interesul pentru deget, motiv pentru care tactul rămâne necesar.
Când se impune vizita la cabinetul medical
Dacă obiceiul continuă după vârsta de trei ani și apar deplasări ale dinților de lapte, o vizită la medicul stomatolog pediatru aduce sfaturi valoroase.
Medicul îi poate explica micuțului motivele renunțării cu un limbaj prietenos. În funcție de situație, specialistul propune protecții textile pentru mână sau recomandă aparate ortodontice pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a maxilarului.