Dezastru la testul pentru directorii de școli: Peste 2.000 de profesori au picat la pleonasme și matematică de gimnaziu

Cifrele oficiale transmise de Ministerul Educației și Cercetării confirmă proporțiile eșecului. Din totalul celor 6.841 de dascăli înscriși, la proba de competențe de marți, 13 octombrie, s-au așezat în bănci 6.684 de persoane, adică o prezență de 97,7%. Dintre aceștia, doar 4.615 au reușit să treacă linia de plutire, ceea ce fixează procentul de promovare la un modest 69,05%.

Restul de 2.069 de profesori nu au atins nota minimă 6 și au fost eliminați automat din cursă.

Media generală a notelor a fost de doar 6,45. Candidatul obișnuit a bifat corect 13 din cele 20 de întrebări, adică o singură grilă peste pragul de supraviețuire. Diferențele se văd și în teritoriu: profesorii din mediul urban au promovat într-un procent mai ridicat (70,9%) față de colegii din rural (65,7%), în timp ce cel mai bun randament l-a oferit segmentul de vârstă 40 - 44 de ani. Cei nemulțumiți au la dispoziție 24 de ore pentru a formula contestații.

Peste 3.000 de școli rămân fără directori numiți prin concurs

Efectul imediat este un gol administrativ uriaș. Înaintea testării, autoritățile raportau un raport de 109% între numărul de opțiuni și cele circa 7.800 de fotolii libere. Iluzia unei concurențe solide s-a spulberat complet marți după-amiază.

Dacă excludem județul Buzău, unde întreaga procedură a fost blocată prin decizia magistraților de la Tribunal, în joc au rămas aproximativ 7.645 de posturi pentru care se mai bat doar 4.615 profesori.

Matematica este necruțătoare: chiar dacă toți cei promovați ar primi o școală pe mână, peste 3.000 de funcții de conducere rămân neacoperite din start. Iar traseul abia a început. Urmează proba scrisă clasică, evaluarea administrativă a dosarelor și interviurile, etape care vor cerne fără milă plutonul rămas.

Criza mocnea de altfel dinaintea testului în nu mai puțin de 16 județe, unde numărul candidaților era inferior posturilor vacante: Harghita a bifat un dezastruos 39%, Covasna 42%, Tulcea 49%, Giurgiu 60%, Caraș-Severin 68%, iar Timiș 69%.

„Au colaborat împreună” și pericolul „eminent”

Testul conceput de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare a inclus 20 de itemi cu câte patru variante, fiecare cerință rezolvată corect aducând 0,50 puncte. Primele piedici serioase au apărut la verificarea limbii române, unde mulți dascăli s-au împiedicat în ticuri verbale obișnuite.

La primul exercițiu, conform Știrile PRO TV, candidații trebuiau să descopere singura formulare lipsită de pleonasme. Trei variante conțineau erori flagrante: profesori care „au colaborat împreună”, o comisie care „a anticipat dinainte” scăderea numărului de elevi și un proiect care „a avansat înainte”. Varianta corectă era cea privind transmiterea rezultatelor către părinți în ziua probei.

La proba de paronime, confuziile au costat scump. Profesorii au avut de ales între un elev dintr-un „mediu familiar dificil”, un pericol de inundație „eminent”, un raport cu o perspectivă „complimentară” și o analiză care „a relevat” o scădere a prezenței. Doar ultima opțiune era corectă, în timp ce restul impuneau formele „familial”, „iminent” și „complementară”.

Alte cerințe au testat atenția la detalii administrative, cum ar fi diferența dintre „zile lucrătoare” și „zile calendaristice” la cererile de închiriere a sălilor de sport sau ordinea legală de suplinire a unei ore de fizică, unde prioritatea revenea profesorului de chimie din aceeași arie curriculară.

Matematica de gimnaziu: Puncte procentuale versus procente relative

Blocajul a continuat la secțiunea de calcul numeric. Unul dintre exerciții cerea calcularea creșterii ponderii elevilor cu note peste 5 de la un an la altul: de la 180 din 240 (75%) la 200 din 250 (80%). Diferența reală era de 5 puncte procentuale, însă mulți au căzut în capcana variantei de 6,7, adică a creșterii relative.

O altă problemă a dat bătăi de cap cu privire la ponderea fetelor: într-un liceu cu 60% fete, din clubul sportiv fac parte doar 10% dintre eleve și 45% dintre băieți. Răspunsul corect indica faptul că fetele ocupau doar 25% din totalul membrilor clubului.

Grilele au mai cerut aflarea sumei rămase într-un buget școlar de 12.000 de lei (3.600 de lei), media absențelor nemotivate, scăderea corigențelor cu un procent de 30%, continuarea șirului numeric 3, 5, 9, 17, 33 cu valoarea 65 sau ora la care doi profesori termină de corectat 162 de teze cu ritmuri diferite de lucru (ora 14:00).

Logică sub presiunea secundarului: De ce nu au făcut față candidații

Cei șase itemi de logică au solicitat cel mai mult timpul candidaților. Cu o medie de trei minute alocată fiecărei întrebări, problemele cu silogisme și puzzle-uri deductive au consumat resursele profesorilor.

Printre cerințe s-a numărat deducerea logică a lipsei finanțării pentru un proiect neraportat în consiliul profesoral, identificarea silogismelor valide chiar și cu premise contrare realității, stabilirea profesorului de serviciu pentru ziua de joi (profesorul de română) și identificarea dascălului prezent în orice formulă validă a unei comisii din trei membri (profesorul de istorie).

Testul nu a măsurat calitățile de lider educațional, ci viteza de reacție, acuratețea calculelor și capacitatea de a citi corect un text fără presupuneri personale.

Calendarul spre fotoliul de director: Urmează proba scrisă

Pentru cei 4.615 dascăli rămași în joc, miza se mută pe pregătirea dosarelor și a probelor clasice:

20 octombrie: proba scrisă;

21 octombrie - 4 noiembrie: verificarea administrativă a planurilor de management și de acțiune;

12 - 27 noiembrie: susținerea interviurilor în fața comisiilor de concurs;

9 decembrie 2026: afișarea rezultatelor finale.

Până atunci, realitatea rămâne una crudă: sistemul are mii de posturi libere, dar nu găsește suficienți oameni capabili să treacă de un test grilă de nivel mediu.