Părinții adolescentului care a comis atacul armat din Belgrad, condamnați la închisoare. Decizia instanței după rejudecarea cazului
18 Iunie 2026
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, vine cu o serie de precizări privind noul Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional din România pentru învăţământul preuniversitar, afirmând că este „un document de viziune, nu de implementare”.
„Să nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunoştinţele şi competenţele minime necesare pentru a obţine nota 5”, este mesajul ministrului, postat pe pagina sa de Facebook, în contextul publicării documentului în Monitorul Oficial.
El prezintă câteva elemente de viziune inovative la nivelul sistemului educaţional românesc, cuprinse în acest document:
- defineşte standardele de învăţare, care constituie referenţialul pentru elaborarea activităţilor de învăţare şi a standardelor naţionale de evaluare a rezultatelor învăţării elevilor; (nu afectează autonomia profesorului, dar va oferi, treptat, un reper pentru diminuarea diferenţelor mari de notare dintre profesori şi a diferenţelor mari dintre media anuală la o disciplină şi notele / mediile de la evaluările naţionale; aceasta va oferi posibilitatea includerii mediilor anuale de la anumite discipline în procesul de admitere în ciclul superior, alături de alte componente);
- susţine în mod normativ centrarea pe elev, prin competenţele generale formulate la nivel de arie curriculară (acest aspect îi va stimula pe profesori să colaboreze şi să îi sprijine pe elevi în găsirea răspunsurilor la nevoile lor de învăţare şi la realizarea transferurilor achiziţiilor învăţării);
- orientează managementul educaţional la nivel central şi local, precum şi direcţiile de sprijin profesional pentru implementarea curriculumului naţional, prin consiliere curriculară şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a unităţilor de învăţământ, valorificând structurile existente;
- încearcă să aşeze întregul sistem educaţional preuniversitar, de la educaţia timpurie până la finalul învăţământului liceal, pe o filosofie educaţională explicită, pe un sistem unitar de valori şi principii şi pe un proces educaţional coerent proiectat, realizat şi evaluat.
„Este un document de viziune, nu de implementare. Acum depinde şi de fiecare profesor să orienteze predarea, învăţarea şi evaluarea mult mai mult pe aplicarea cunoştinţelor, nu doar pe memorarea lor, pe gândirea critică, pe gândirea creativă şi pe capacitatea elevilor de a rezolva probleme reale. Este, de asemenea, important ca fiecare profesor, elev şi părinte să respecte standardele care vor fi elaborate şi să nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunoştinţele şi competenţele minime necesare pentru a obţine nota 5”, precizează ministrul.