Cele două afirmații pe care să nu i le spui copilului înainte de începerea școlii
27 August 2026
Părinți, luați aminte. Un studiu realizat pe mai mult de 26.000 de elevi arată că folosirea inteligenței artificiale pentru teme poate reduce cu 20% rezultatele lor la examene.
Inteligența artificială a intrat în case și în săli de clasă cu o viteză greu de asimilat. În foarte scurt timp, instrumentele care pot explica un concept, rezolva o problemă sau redacta un text au trecut de la statutul de curiozitate tehnologică la o parte din viața de zi cu zi a multor copii și adolescenți.
Așa cum se întâmplă atunci când apare o tehnologie pe care adulții încă nu o înțeleg foarte bine, părinții își pun multe întrebări: îi ajută cu adevărat pe copii să învețe? Îi poate face mai autonomi sau, din contră, mai dependenți? Unde se termină ajutorul și începe scurtătura?
Aceste întrebări devin și mai importante atunci când copiii folosesc inteligența artificială pentru teme. Pentru că un lucru este să apeleze la ea pentru o nelămurire punctuală și cu totul alt lucru este să o lase să gândească, să redacteze sau să rezolve în locul lor.
Acum, un studiu realizat pe mai mult de 26.000 de elevi oferă un rezultat care merită atenție: elevii care folosesc inteligența artificială generativă pentru teme obțin rezultate mai bune la teme, dar scorurile lor la examene pot scădea cu 20% după șase luni.
Această descoperire ridică o întrebare importantă: dacă un copil își face temele mai repede, înseamnă oare că și învață mai mult?
Teme mai bune, rezultate mai slabe la examene
Studiul analizează 26.811 elevi din clasele a VII-a până la a XII-a, pe o perioadă de 30 de luni. Cercetătorii compară informațiile despre notele obținute și timpul alocat temelor cu rezultatele la examenele lunare, la care elevii nu pot consulta materiale. Analiza include și testele pentru admiterea la liceu și la universitate.
Diferența dintre cele două situații este importantă. După introducerea instrumentelor de inteligență artificială generativă, notele la teme cresc cu aproximativ 18%, iar timpul necesar pentru rezolvarea lor scade cu 30%.
La prima vedere, totul pare mai bine: rezultate mai bune și mai puțin timp pentru teme.
Problema apare atunci când elevii trebuie să demonstreze ce știu fără ajutorul tehnologiei. În cele șase luni care urmează, scorurile lor la examenele lunare scad cu 20%. Pe termen mai lung, cercetătorii observă și scăderi la examenele de admitere, cu un minus de 18% și 24%. Diferențele devin mai vizibile după aproximativ doi ani.
Există însă un detaliu important: pierderile de învățare apar mai ales la elevii al căror comportament arată că lasă inteligența artificială să facă temele în locul lor. Acest tipar apare la aproximativ 80% dintre elevii identificați ca utilizatori ai inteligenței artificiale.
În schimb, elevii care folosesc inteligența artificială, dar păstrează aproximativ același timp pentru teme, au pierderi mai mici de cunoștințe. Prin urmare, problema nu pare să fie simplul fapt că un adolescent folosește inteligența artificială, ci partea din efortul de gândire pe care o lasă în seama acesteia.
De ce poate inteligența artificială să afecteze învățarea?
Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să facem diferența între finalizarea unei teme și învățarea prin rezolvarea ei.
Atunci când un copil încearcă să rezolve o problemă de matematică, să redacteze o explicație sau să își amintească de ce are loc un eveniment istoric, el trebuie să își amintească informații și să le pună în legătură. Poate chiar să greșească, să observe eroarea și să încerce din nou. Acest efort mental nu reprezintă un obstacol pe care copilul trebuie să îl elimine. El reprezintă o parte importantă a procesului de învățare.
Inteligența artificială poate elimina o parte importantă din acest proces. Dacă un elev introduce enunțul unui exercițiu și copiază răspunsul, obține rezultatul final fără să facă operațiile mentale necesare. Poate termina tema, dar pierde exercițiul cognitiv de care are nevoie pentru a învăța.
În plus, copiii și adolescenții pot ajunge la ceea ce specialiștii numesc iluzia competenței. Atunci când o explicație este clară și are sens la prima citire, copilul poate crede că a înțeles-o. Totuși, faptul că înțelege un răspuns atunci când îl vede nu înseamnă neapărat că îl reține și că îl poate reproduce ulterior fără ajutor.
Aici apare diferența dintre recunoaștere și recuperarea informației. Copilul poate crede că stăpânește un subiect pentru că răspunsul oferit de inteligența artificială îi este familiar. Când examenul îi cere să construiască răspunsul de la zero, este posibil să nu reușească, deoarece nu face singur procesul mental necesar.
Și viteza poate deveni o problemă. Dacă un copil trece de la o oră pentru teme la 20 de minute, pare că obține mai mult timp liber. Însă dacă cele 40 de minute care dispar reprezintă timpul de care creierul are nevoie pentru exercițiu, consolidarea cunoștințelor și rezolvarea dificultăților, acest timp câștigat are un cost.
De altfel, studiul susține această idee. Elevii care își fac temele în aproximativ același timp ca elevii care nu folosesc inteligența artificială pierd mai puține cunoștințe și abilități.
Acest lucru arată că inteligența artificială poate deveni problematică atunci când înlocuiește efortul copilului și nu îl sprijină. Creierul nu învață doar atunci când primește un răspuns corect. Învață și atunci când încearcă să găsească singur răspunsul.
Cum ar trebui să folosească cei mici inteligența artificială?
Soluția nu presupune neapărat interzicerea inteligenței artificiale, deoarece acest instrument va face parte din viața academică și profesională a copiilor. Important este ca aceștia să o folosească responsabil și să nu îi ofere munca intelectuală care le aparține.
O regulă poate fi: mai întâi gândești singur, apoi, dacă ai nevoie, ceri ajutorul inteligenței artificiale.
De exemplu:
Dacă trebuie să rezolve o problemă, copilul ar trebui să încerce mai întâi să o rezolve singur, înainte să ceară un răspuns.
Dacă trebuie să scrie un text, este bine să își facă mai întâi propria schemă și să redacteze o primă variantă.
Dacă nu înțelege un concept, poate cere inteligenței artificiale să îi explice printr-un alt exemplu, în loc să îi ceară să rezolve exercițiul.
Inteligența artificială poate funcționa și ca un fel de profesor particular. Un adolescent poate cere o explicație atunci când nu înțelege un pas. Poate cere întrebări care să îi verifice cunoștințele. Poate cere identificarea unor posibile greșeli din propria explicație sau un exemplu diferit.
Mai există o regulă: dacă inteligența artificială face aproape toată munca, probabil copilul o folosește prea mult.
Părinții pot transforma această regulă într-un obicei. Își pot ruga copiii să explice cum au ajuns la un anumit răspuns. Nu este nevoie să verifice fiecare temă și nici să devină detectivi ai utilizării ChatGPT. Este suficient să se asigure că rezultatul are la bază gândire și înțelegere.
Până la urmă, scopul temelor nu este doar ca elevul să predea o foaie completată corect. Temele îl ajută să exerseze, să își amintească informații, să facă legături între idei, să învețe să gestioneze dificultățile și să descopere ce știe și ce mai trebuie să exerseze.
Dacă un instrument elimină tocmai această parte a procesului, copilul poate părea mai competent, dar primește mai puține ocazii reale să devină competent.
Aceasta este una dintre cele mai importante lecții ale studiului: cea mai bună utilizare educațională a inteligenței artificiale nu înseamnă ca elevul să termine mai repede, ci ca acesta să învețe să gândească mai bine.