Radu Leca: De ce alienarea parentală apare exact în momentele în care copilul are cea mai mare nevoie de stabilitate și siguranță
14 Mai 2026
Statisticile privind forța de muncă a viitorului prezintă un scenariu sumbru: tinerii de astăzi sunt „cei mai puțin angajabili” pentru că sunt lipsiți de gândire critică, adaptabilitate și creativitate. Decăderea inteligenței umane a luat amploare începând cu anul 2012, când noile smartphone-uri au început efectiv „să fure din IQ-ul uman”.
Elevii au fost obișnuiți să își externalizeze efortul mental. Mai grav, utilizarea Inteligenței Artificiale (precum ChatGPT) inhibă fundamental dezvoltarea copiilor. „Cel mai toxic este un AI conversațional... reprezintă o inhibare a funcției de căutare, de gândire, de problematizare a creierului copilului meu”, susține experta în parenting și educație Oana Moraru în cadrul podcastului Părinți Cuminți.
Dacă în timpul pandemiei o mare parte dintre studenții români au trișat masiv la examenele online, generațiile care vin din urmă iau primele rezultate oferite de inteligența artificială și le copiază direct, devenind astfel „inocenți” care înghit o informație pre-gândită și adesea eronată.
Temele școlare, o „gaură neagră” în fața stimulării digitale extreme
Tot mai mulți părinți se confruntă cu refuzul categoric al copiilor de a-și rezolva temele pentru acasă, chiar și după ce profesorii au redus drastic volumul acestora.
Răspunsul stă în mecanismul de recompensă al creierului. Copiii au fost înconjurați de jucării sonore, mall-uri colorate și aplicații construite pe gratificare instantanee. Față de „această hartă extraordinar de luminoasă cu bling-bling, pling și luminițe”, efectuarea temelor școlare nu aduce nicio lovitură de dopamină și pare pur și simplu o „gaură neagră”.
Creierul refuză să facă un efort pentru că procesul clasic de învățare nu este „sugary” (dulce) și nu îi oferă instantaneu acel sentiment digital de finalizare și recompensă – „pang, bang, bing... am reușit”.
Otrava din buzunar: Efectul devastator al grupurilor de WhatsApp
Dacă există un inamic major al liniștii și concentrării în viața preadolescenților, acela este grupul de mesagerie. Experții sunt categorici: aplicații precum WhatsApp nu au ce căuta în viața copiilor mai mici de 12 ani, iar școlile ar trebui chiar date în judecată dacă trimit teme prin intermediul acestor platforme.
Grupurile clasei se transformă rapid într-o goană epuizantă după validare.
„E hit de dopamină continuu... sunt copiii care aleargă acasă după ore doar să vadă cine ce mesaje a trimis pe grupul de WhatsApp”, explică experta, menționând că mesajele sunt adesea lipsite de conținut real, pline doar de poze și emoticoane.
Acest obicei toxic antrenează mintea într-o perpetuă agitație, „să umble după fiecare muscă în zbor”, fragmentându-le atenția și distrugându-le definitiv capacitatea de a se întoarce către sine sau de a depune efort pentru activitățile importante.
