Evaluarea Națională 2026 la clasa a II-a: Miercuri, 13 mai, proba de citit la Limba și comunicare
13 Mai 2026
Introducerea tehnologiei în educație a fost privită inițial ca un pas uriaș către un viitor mai bun, însă realitatea din școli ne demonstrează astăzi un adevăr dureros: copiii noștri își pierd capacitățile intelectuale.
Într-o analiză realizată în podcastul „Părinți CuMinți”, experta în educație Oana Moraru trage un semnal de alarmă privind efectele nocive ale dispozitivelor digitale asupra creierului în dezvoltare al celor mici.
Impactul ascuns al telefoanelor inteligente asupra IQ-ului uman
Până în anul 2012, tehnologia avansa într-un ritm care se alinia cu dezvoltarea mentală a copiilor. Însă, odată cu apariția telefoanelor inteligente moderne, dinamica s-a schimbat dramatic.
„După 2012, cu introducerea noilor telefoane inteligente, tehnologia a avansat până la nivelul în care a început să fure din IQ-ul uman, din ecosistemul inteligenței umane”, declară Oana Moraru.
Rezultatele sunt deja vizibile pe piața muncii, unde angajatorii raportează că tinerii care ies acum de pe băncile școlilor sunt considerați „cei mai puțin angajabili”, suferind de o lipsă acută de gândire critică, adaptabilitate și creativitate.
Mai mult, facilitățile aduse de inteligența artificială inhibă funcția naturală de problematizare a copiilor.
„Cel mai toxic este un AI conversațional pentru copiii noștri”, subliniază experta, explicând că aceste instrumente gândesc în locul elevilor și le taie elanul de a căuta singuri soluții.
Mitul învățării rapide pe tabletă versus efortul scrisului de mână
Părinții sunt adesea fascinați de cât de repede par copiii să învețe tabla înmulțirii sau o limbă străină prin intermediul aplicațiilor colorate. În realitate, acest tip de învățare este extrem de superficial. Când folosesc tehnologia, funcțiile minții responsabile cu asimilarea și acomodarea informației în structuri profunde nu se mai activează corespunzător
„Mintea este doar impresionată, bombardată, ea regurgitează tabla înmulțirii, dar nu și-o poate explica în realitate”, avertizează Oana Moraru. În contrast, scrisul de mână și copierea textelor, metode considerate „învechite”, implică o tensiune cognitivă esențială pentru dezvoltarea creierului.
Studiile arată că scrisul de mână „activează materia cenușie la un nivel uriaș” și aprinde căi neuronale pe care tastatura pur și simplu nu le poate accesa. Mai mult, neuroștiințele confirmă că „cititul cu cartea în mână modifică creierul în adâncime”, pe când cititul pe ecrane creează doar „surferi de suprafață”.
Interesele financiare ale gigantului Big Tech în sistemul educațional
Promovarea masivă a digitalizării în școli nu este o decizie exclusiv pedagogică, ci este puternic influențată de interesele marilor companii de tehnologie. Big Tech a reușit să introducă aceste dispozitive extrem de devreme în viețile copiilor, „vrăjind părinții și profesorii că e mai ușor de învățat înmulțirea, adunarea, scăderea și scrisul cu tableta”.
Totuși, sub masca inovației, companiile vizează profitul, lansând produse cu funcții adictive care transformă comportamentul uman în moneda de schimb a viitorului.
„Toți acești mari bogătași ai lumii din high-tech fac un soi de experimente pe creierele copiilor noștri, nu dau doi bani pe sănătatea mintală”, afirmă clar invitata.
Este momentul ca societatea să urmeze exemplul unor țări precum Suedia, lider mondial în educația digitală care, realizând daunele produse, a decis recent să renunțe la o mare parte din ecranele din școli, revenind la metodele clasice de predare.
