„Dacă nu îți știe de frică, nu te respectă”. Ce spune Urania Cremene despre această metodă de parenting
10 Februarie 2026
Crizele de furie, plânsul sau comportamentele agresive ale copiilor nu sunt ușor de gestionat.
Iulia Dobre, profesor educație timpurie, ne explică cum ar trebui, totuși, să ne comportăm în aceste situații, fără prepse și corecții dure.
Părinți și Pitici: Cum putem ajuta copilul să-și regleze emoțiile fără să îl pedepsim sau să-l corectăm agresiv?
Iulia Dobre: Nu rezonez cu pedeapsa și am o perspectivă diferită asupra sistemului de recompensare. Reglarea emoțională nu se formează prin pedeapsă, ci prin relație, co-reglare și ghidaj constant.
În primul rând, copilul mic nu se poate regla singur în momentele de intensitate emoțională. Are nevoie de un adult care să îi „împrumute” calmul. Asta înseamnă prezență fizică, ton scăzut, respirație lentă și un mesaj clar: „Sunt aici cu tine”.
Un pas esențial este numirea emoției, fără judecată: „Văd că ești foarte furios” sau „Pare că e prea mult pentru tine acum”. Când emoția este recunoscută, intensitatea ei scade, iar copilul începe să se simtă în siguranță.
Apoi, este important să separăm emoția de comportament. Emoțiile sunt permise, comportamentele dăunătoare sunt limitate ferm, dar blând: „E în regulă să fii supărat, nu este în regulă să lovești.”
Un alt element-cheie este oferirea de alternative concrete, nu doar interdicții: „Poți să strângi cuburile”, „Poți să spui ce te-a supărat”, „Hai să respirăm împreună”. Copilul are nevoie de strategii practice, adaptate vârstei.
Pe termen mediu și lung, rutina, predictibilitatea și ritualurile de calmare (cortul de liniștire, pauză ghidată, joc senzorial) contribuie la dezvoltarea autoreglării. În timp, copilul va interioriza aceste mecanisme și le va folosi independent.
De fapt, noi nu corectăm emoția, ci învățăm copilul ce să facă cu ea. Atunci când renunțăm la pedeapsă, nu renunțăm la limite, ci alegem să formăm competențe emoționale reale, care îl vor ajuta pe copil mult dincolo de perioada preșcolară.
Părinți și Pitici: Ce tehnici sau exerciții putem aplica pentru a încuraja copiii să-și exprime sentimentele fără agresivitate?
Iulia Dobre: Îmi vin în minte foarte multe exemple, însă aleg să mă rezum la două, ce și-au dovedit eficiența de-a lungul generațiilor având în vedere faptul că trebuie fie simple, ludice și ușor de repetat.
„Roata emoțiilor” a ocupat un loc de cinste în grupa mea, alături de cardurile cu emoții. Copilului i se oferă imagini cu fețe care exprimă emoții de bază (bucurie, furie, tristețe, frică). Este invitat să aleagă cardul care arată cum se simte și să spună: „Mă simt…”. Acest exercițiu dezvoltă vocabularul emoțional și reduce exprimarea prin comportamente agresive.
Și bineînțeles modelarea verbală- „Spun, nu lovesc”. În situații tensionate, rolul meu ca adult este ca copilul să transforme impulsul agresiv într-o formulare verbală scurtă: „Sunt supărat”, „Nu-mi place”, „Vreau rândul meu”. Repetarea constantă ajută copilul să înlocuiască reacția fizică cu exprimarea verbală a emoției.
Părinți și Pitici: Aveți exemple de activități care funcționează foarte bine în creșe sau grădinițe?
Iulia Dobre: Sunt foarte multe activități care funcționează eficient deoarece răspund direct nevoilor emoționale ale copiilor mici.
Ritualurile zilnice de conectare îmi vin în minte pentru prima dată. Acestea conțin salutul personalizat, cântecul de bun venit, un scurt moment de contact vizual la sosire oferă copilului siguranță și predictibilitate emoțională.
Jocurile de rol ce ajută la identificarea și exprimarea emoțiilor. Prin păpuși sau figurine, copiii exprimă situații dificile (furie, gelozie, frustrare) într-un mod simbolic și sigur, fără a fi expuși sau corectați.
Activitățile senzoriale de asemenea sunt valoroase. Nisipul, apa, plastilina sau materialele tactile ajută la reglarea emoțională și la descărcarea tensiunii, mai ales la copiii care nu pot verbaliza ușor ce simt.
Și poveștile terapeutice scurte, acelea în care personajele trăiesc emoții similare cu ale copiilor le oferă acestora limbaj, identificare și soluții adaptate vârstei.
Și nu în ultimul rând momentele de respirație ghidată sunt preferatele copiilor mei.
Aceste activități funcționează pentru grupele de preșcolari pentru că nu cer copilului să se schimbe, ci îi oferă contexte sigure în care să se dezvolte emoțional și relațional.
CITEȘTE ȘI
EXCLUSIV Greșelile pe care le fac părinții și educatorii în comunicarea cu cei mici