Test în Senat pentru ministrul interimar al Educației. Moțiunea simplă împotriva lui Ilie Bolojan supusă la vot

Moțiunea e intitulată „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”. Inițiativa a fost anunțată încă din vacanța parlamentară și a fost depusă săptămâna trecută în plenul Senatului.

Documentul este semnat de 41 de parlamentari, dintre care 28 de senatori AUR și 13 senatori PACE Întâi România.

„Bugete tăiate, discursuri generoase”

Textul moțiunii conține acuzații la adresa politicilor din educație din ultimii ani. Semnatarii susțin că „în ultimii ani, România a reușit o performanță rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generația care ar trebui să îl construiască. Elevii și studenții sunt invocați în discursuri, dar eliminați din bugete, lăudați în campanii, dar abandonați în politici publice”.

În același context, documentul afirmă că, sub conducerea ministrului interimar al Educației, „educația a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecție, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare”.

„Cât costă, de fapt, să fii student în România?”

Un punct central al moțiunii este costul real al vieții de student. Autorii susțin că Ilie Bolojan cunoaște aceste date, fiind informații publice și documentate.

Conform textului, „datele publice arată că un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a putea rămâne în sistemul educațional. Nu pentru confort, nu pentru distracție, ci pentru mâncare, cazare, transport și materiale de studiu”.

Cu toate acestea, se arată în document, „bursele acoperă mai puțin de jumătate din necesarul minim, fondurile pentru burse au fost reduse, facilitățile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an, de parcă viața ar fi suspendată în vacanță”.

Diferența plătită de studenți și familiile lor

Inițiatorii moțiunii susțin că „diferența dintre cât costă viața și cât oferă statul este împinsă, cu nonșalanță, în spatele studenților și al familiilor lor”. În acest context, ei descriu o politică pe care o consideră simplă și repetitivă: „știm cât costă educația, dar nu o plătim”.

Textul continuă cu o critică legată de modul în care este justificată austeritatea: „Ni se spune că este austeritate, că nu sunt bani, că trebuie strânsă cureaua. Curios este că această curea este strânsă mereu în același loc, pe stomacul studenților. Niciodată pe birocrație, niciodată pe ineficiență, niciodată pe privilegiile administrative”.

Educația, cheltuială sau investiție

Moțiunea acuză actuala conducere a Ministerului Educației că tratează educația ca pe o povară bugetară.

„Sub conducerea actuală, educația este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiție strategică”, se arată în document.

Semnatarii merg mai departe și avertizează asupra consecințelor: „Iar când educația este tăiată, nu se face economie, se face export de inteligență”.

Abandon universitar sau strategie tăcută

„Ministerul Educației pare să accepte tacit ideea că unii studenți vor abandona, alții vor pleca din țară, iar restul se vor descurca. Aceasta nu este o strategie, este o renunțare administrativă”, se precizează în moțiune.

Documentul subliniază impactul pe termen lung: „Fiecare student care abandonează nu este un cost evitat, ci o pierdere pentru stat. Fiecare tânăr care pleacă nu este mobilitate europeană, ci eșec național”.

Interimatul, pus sub semnul întrebării

Semnatarii atrag atenția că statutul de ministru interimar nu poate justifica lipsa de acțiune. Ei afirmă că, deși Ilie Bolojan ocupă temporar funcția, „studenții care sunt afectați de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viață, nu mandate”.

În document se mai arată că „interimatul nu este o scuză pentru lipsa de viziune, nu este un certificat de imunitate politică, nu suspendă responsabilitatea față de o generație întreagă”.

„Cifre bune, realitate proastă”

Moțiunea critică modul în care sunt interpretate datele bugetare din educație. „Educația este guvernată ca o problemă contabilă. În educație, cifrele pot arăta bine exact atunci când lucrurile merg prost”, se arată în text.

Autorii explică mecanismul: „Când studenții abandonează, bugetul se echilibrează, când tinerii pleacă, presiunea dispare, când sărăcia devine normalitate, statistica arată stabilitate. Aceasta nu este guvernare, este administrarea declinului cu rapoarte frumos ambalate”.

Concluzia politică a semnatarilor este: „Senatul României constată că sub mandatul ministrului interimar al Educației, domnul Ilie-Gavril Bolojan, studenții au fost tratați ca variabilă de ajustare bugetară”. În același paragraf se arată că „sprijinul social pentru educație a fost redus într-un context inflaționist, accesul la educație a devenit tot mai dependent de venitul familiei, iar viitorul a fost amânat în numele prezentului contabil”.

Ce cer inițiatorii moțiunii

Autorii documentului precizează că moțiunea nu duce automat la demisii, dar „produce responsabilitate politică”. Grupul de senatori PACE Întâi România solicită „recunoașterea oficială a costurilor reale ale vieții de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse și facilități, introducerea unui mecanism de protecție socială pentru studenții vulnerabili, încetarea politicilor de austeritate aplicate educației fără măsuri compensatorii, numirea unui ministru al Educației cu mandat deplin și viziune pe termen lung”.

În final, documentul avertizează că „o generație pierdută nu se recuperează prin comunicate de presă”.

Moțiunea împotriva ministrului interimar al Educației va fi discutată luni, alături de alte două moțiuni simple, una pe tema Apărării și alta privind Acordul UE Mercosur. Pentru fiecare moțiune este alocat un timp de dezbatere de 45 de minute.