Părinții care fac aceste lucruri atunci când copiii lor spun o minciună îi păstrează aproape o viață întreagă

Poate fi vorba de un bias pozitiv sau de naivitate, dar cei mai mulți părinți nu cred că micuții lor mint. Realitatea este că majoritatea părinților au mințit la un moment dat copiii lor.

De ce se întâmplă asta? Parțial, poate fi legat de cât de greu este să îți dai seama dacă cineva minte — chiar și atunci când e vorba de propriul copil.

Așadar, dacă ai fost „norocos” să prinzi copilul în minciună, rezistă tentației de a o trata ca pe un incident izolat. În schimb, acordă atenție.

Citește și Părinții care cresc copii „performanți” îi pot condamna, fără intenție, la eșec. Dr. Shefali atrage atenția: Se vor „destrăma” la vârsta de 20 de ani!

Este posibil ca micuțul tău să se confrunte cu dificultăți și să aibă nevoie de ajutorul tău — indiferent de cât de mult ar protesta. La urma urmei, tocmai l-ai prins mințind. Este normal să te întrebi ce spune și de ce.

Șapte lucruri de făcut când copiii mint, pentru a nu exagera și a-i ține departe

SURSA FOTO: freepik.com@bearfotos

Citește și Persoanele independente din punct de vedere emoțional folosesc aceste trei fraze zilnic

Respira adânc

Realizează că minciunile trebuie luate în serios

Înțelege că nu este ceva personal

Știi că și ei mint de multe ori față de ei înșiși

Recunoaște strigătul lor după ajutor

Colaborează cu copilul tău pentru a stabili consecințele

Laudă efortul de a fi sincer

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Realitatea este că aceasta este, probabil, cea mai apropiată modalitate prin care poți înțelege cum se simte copilul tău — singur, frustrat și forțat să înfrunte ceva dăunător.

Amintește-ți, un copil care minte nu vrea să înfrunte ceea ce se află în fața lui, la fel cum nici tu nu vrei, și nici nu se simte pregătit pentru asta... Folosește această conștientizare în avantajul tău pentru a înțelege experiența copilului tău.

Ca în orice moment de răscruce al părintelui, nu este atât de important să știi ce să faci, cât să asculți cu toată atenția ceea ce se întâmplă.

Partea cea mai greu de gestionat este să rezisti tentației de a face exact ceea ce face copilul tău — să întorci spatele, să te eschivezi, să negi și să te frustrezi. În schimb, răspunde apelului copilului tău de ajutor.

Nu trebuie să ai toate răspunsurile; trebuie doar să fii acolo și să le arăți copiilor că nu sunt singuri. Veți rezolva acest lucru împreună.