Ministerul Educației propune pentru anul școlar 2026–2027 ca bursele sociale să fie acordate doar în perioada cursurilor, nu și în vacanțele școlare, așa cum prevede metodologia actuală. Deocamdată vorbim despre un proiect aflat în consultare publică, nu despre o măsură deja intrată în vigoare.
Dar sărăcia nu intră în vacanță. Facturile nu intră în vacanță. Nevoia unui copil de hrană, haine, medicamente sau alte lucruri elementare nu dispare în momentul în care se închide poarta școlii.
Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Nu este un lux și nu este un premiu. Pentru multe familii este un sprijin concret, iar pentru stat este tocmai unul dintre instrumentele prin care ar trebui să încerce să reducă inegalitățile.
Putem discuta despre deficit, economii și responsabilitate bugetară. Dar mi se pare profund greșit ca această responsabilitate să înceapă tocmai de la cei care au cel mai puțin.
O societate își arată prioritățile nu prin discursuri, ci prin locurile din care alege să taie atunci când banii nu mai ajung. Iar când alegem să economisim de la copiii vulnerabili, mesajul transmis este unul pe care eu nu îl pot accepta.