Plenul Senatului a adoptat luni o propunere legislativă care schimbă din temelii regulile din învățământul preuniversitar. Proiectul prevede introducerea uniformelor obligatorii pentru toți elevii din România. Rezultatul votului arată o susținere consistentă: 84 de voturi favorabile, 18 voturi împotrivă și patru abțineri.
Inițiativa aduce modificări substanțiale la Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Conform noilor reglementări, fiecare elev va avea îndatorirea să vină la cursuri îmbrăcat în ținuta stabilită la nivel local. Conducerea fiecărei unități, alături de comitetul reprezentativ al părinților, va alege croiala, culorile și standardele materialelor. Școlile nu au voie să ceară alte accesorii costisitoare, în afara ecusonului oficial cu denumirea instituției.
Pentru ca noua măsură să nu împovăreze bugetul familiilor sărace, legea stipulează facilități financiare. Primăriile, consiliile județene sau fondurile europene nerambursabile vor asigura sumele necesare pentru subvenții sau chiar gratuitate integrală, în funcție de venitul brut impozabil și de numărul de copii din fiecare gospodărie.
Inițiatorii social-democrați afirmă că măsura elimină discrepanțele vizibile din sălile de curs și pune capăt etalării opulenței. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a argumentat necesitatea unei ținute comune:
„La școală elevii trebuie să se concentreze pe educație, pe ceea ce pot face ei și nu pe hainele pe care și le permit părinții. Ținuta școlară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect și, nu în ultimul rând, despre siguranță. Școala trebuie să fie locul în care diferențele sociale să conteze cât mai puțin cu putință, iar educația să conteze cel mai mult. Legea prevede ca ținutele școlare să nu fie impuse identic în toate unitățile de învățământ. Fiecare comunitate școlară își poate stabili propriul model. (...) Uniforma școlară să știți că nu va fi o povară pentru familiile sărace, pentru că dăm posibilitatea autorităților locale să susțină familiile cu venituri mici. (...) Va face școala mai sigură și mai demnă pentru fiecare elev. Ținuta școlară nu trebuie să fie și nu va fi un simbol al constrângerii, din contră, va fi un simbol al apartenenței, al mândriei, al respectului și, nu în ultimul rând, al șanselor egale”, a adăugat Zamfir, conform Agerpres.
La rândul său, senatoarea Alexandra Presură a subliniat că măsura protejează demnitatea copiilor din comunitățile vulnerabile.
„Deși pare că vorbim doar despre haine, de fapt este vorba de modul în care copiii noștri, elevii din învățământul de stat, se simt și se raportează la școală. Este o lege a echității. În multe comunități, diferențele dintre copii ajung să fie vizibile înainte ca aceștia să aibă ocazia să arate ceea ce sunt și ceea ce îi definește cu adevărat: munca, talentul și rezultatul lor”, a explicat ea.
Reprezentanții partidului condus de George Simion au votat pentru proiect, însă au atras atenția că textul legislativ reproduce o propunere mai veche a formațiunii lor. Senatorul Nicolae Vlahu a evidențiat beneficiile psihologice asupra elevilor:
„Într-adevăr, uniforma școlară obligatorie va fi un plus, o valoare adăugată copiilor. (...) În primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă știm foarte bine povara la care sunt supuși, în primul rând, părinții cu costurile pe care le au diversele haine și accesorii. Din perspectiva incluziunii sociale, acest simbol de uniformă este un simbol de apartenență și trebuie să fie și un simbol al mândriei că acel elev este parte a respectivului colegiu sau școală”, a spus Vlahu.
Criticile cele mai vehemente au venit din partea senatorului USR Ștefan Pălărie, care consideră legea o întoarcere în timp spre practici perimate, fără nicio legătură cu performanța la clasă.
„Nu știu ce e mai grav: nostalgia ceaușistă a inițiatorilor pentru acest proiect de lege sau faptul că ignoră total domeniul de învățământ, problemele și prioritățile acestuia. După școala de gândire a inițiatorilor, uniforma rezolvă performanța. Păi, dragi colegi, atunci hai să introducem uniforme pentru parlamentari, dar vă lăsați acasă pantofii cu talpă roșie și anumite ceasuri. Suntem îmbrăcați cu toții la fel, nu mai este bullying aici și ne concentrăm să facem legi de calitate, nu ca asta. Evident că e o glumă ridicolă ideea că uniforma adaugă ceva la performanță”, a declarat Pălărie.
Parlamentarul a atras atenția asupra costurilor uriașe pe care le implică gratuitățile promise din bani publici.
„Astăzi, orice școală din România dorește să introducă uniforma, să introducă un cod de vestimentație, un cod de culori sau să folosească emblema școlii sau a liceului pe piept sau pe umăr, o poate face printr-o simplă decizie a Consiliului de administrație și, după aceea, prin introducerea sa în regulament. (...) Nu e nevoie de o nouă lege. Dar care este problema, de fapt, în spate? Discutăm despre marea afacere a uniformelor, (...) discutăm despre bani. Schema de subvenționare și de gratuitate (...) pe un calcul de simulare ne arată că discutăm cel mai probabil de peste 1,2 miliarde lei plătite de către statul român pentru aceste uniforme obligatorii. Un elev desculț, flămând și fără învățământ remedial va fi, după 1,2 miliarde de lei cheltuiți de statul român, tot flămând, tot desculț, tot fără învățământ remedial, dar îmbrăcat în uniformă. (...) Învățământului chel din România îi mai trebuia tichie de mărgăritar”, a indicat Ștefan Pălărie.
După votul din Senat, bătălia politică pe marginea obligativității ținutelor școlare se mută în Camera Deputaților, forul care va da votul decizional asupra actului normativ.
