Revoltă în educație după propunerile de la Cotroceni. Ce salarii și sporuri sunt propuse

Discuțiile au continuat ulterior la Ministerul Muncii, însă sindicatele susțin că nu s-a ajuns la o soluție pentru ceea ce consideră a fi problema importantă, grila de salarizare.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” reprezintă interesele a peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar și universitar.

Organizațiile sindicale au transmis că resping categoric propunerea privind salarizarea personalului din educație, prezentată pe 11 august 2026. Potrivit acestora, varianta actuală nu răspunde solicitărilor susținute constant de reprezentanții salariaților și nu oferă profesiei didactice poziția pe care sindicatele o consideră necesară în ierarhia salarială din sectorul public.

Ce modificări au fost prezentate la Palatul Cotroceni

În cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni au fost analizate două materiale referitoare la proiectul Legii salarizării.

Primul document include mai multe schimbări față de variantele anterioare. Printre acestea se numără propunerea ca profesorii care au dirigenție să primească un spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul elevilor din clasă.

Documentul prevede și modificarea modului de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.

Pentru învățământul superior, autoritățile au propus reechilibrarea unor coeficienți din grilele anterioare, în zona personalului didactic de predare. De asemenea, pentru activitatea de tutorat a fost acceptată acordarea unui spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei.

„În cadrul întâlnirii desfăşurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării. Primul conţine o serie de modificări faţă de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenţie, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei, în funcţie de numărul de elevi din clasă, precum şi modificarea modalităţii de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei”, explică liderii sindicali.

Ce coeficienți prevede noua grilă de salarizare pentru profesori

Cel de-al doilea material prezentat propune o grilă salarială cu coeficienți între 2,12 și 2,55 pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar.

Coeficientul de 2,12 ar urma să se aplice profesorului debutant cu studii superioare. La celălalt capăt al grilei se află profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime, pentru care este propus un coeficient de 2,55 la gradația 0.

Aplicarea acestei grile este prevăzută începând cu 1 septembrie 2028.

Pentru învățământul superior, coeficienții propuși sunt cuprinși între 2,12 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani și 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, la gradația 0. Și această grilă ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie 2028.

Sindicatele spun că problema principală nu a fost rezolvată

Reprezentanții federațiilor sindicale afirmă că modificările propuse pot corecta unele probleme semnalate anterior, însă nu schimbă nivelul coeficienților de ierarhizare și poziția personalului didactic în noua grilă.

„Discuţiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, fără ca, în final, să fie identificată o soluţie pentru problema esenţială: grila de salarizare. Deşi unele dintre corecţiile prezentate răspund parţial problemelor semnalate de către federaţiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi poziţionarea personalului didactic în noua grilă de salarizare”, precizează sursa citată.

Ce grilă de salarizare cer sindicatele din educație

Liderii sindicali susțin în continuare o grilă în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,10 și 2,90.

Pentru învățământul superior, sindicatele cer coeficienți între 2,25 și 4,05. Aceste valori ar include și indemnizația pentru titlul științific de doctor.

„Numai astfel evoluţia în carieră, experienţa şi responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică îşi va recăpăta atractivitatea. Pentru învăţământul superior susţinem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,25 şi 4,05, valori care înglobează şi indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor”, precizează semnatarii comunicatului.

Sindicatele invocă angajamentele asumate după greva din 2023

Reprezentanții angajaților din educație consideră că limitările bugetare actuale nu ar trebui să stabilească forma finală a coeficienților și poziția educației în sistemul public de salarizare.

Aceștia amintesc că, după greva generală din 2023, Guvernul și-a asumat public modificarea modului de salarizare pentru personalul din educație. Sindicatele susțin că o grilă elaborată în 2024, în cadrul procesului desfășurat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, avea principii diferite de ierarhizare față de proiectul actual.

„Cu atât mai greu de înţeles este această abordare cu cât, în urma grevei generale din anul 2023, Guvernul şi-a asumat public reaşezarea salarizării personalului din educaţie pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în anul 2024, în cadrul procesului derulat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale, a fost elaborată o grilă construită pe principii de ierarhizare fundamental diferite comparativ cu grila propusă de către Guvernul Bolojan”, afirmă liderii sindicatelor din educaţie.

Aproximativ 6.300 de cadre didactice necalificate în învățământul preuniversitar

Sindicatele avertizează că actualul proiect al Legii salarizării nu va rezolva problemele existente, dacă nu va fi adoptată o grilă care să reflecte evoluția profesională, experiența și responsabilitatea personalului din educație.

Potrivit surselor citate, efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învățământul preuniversitar, unde numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300.

Liderii sindicali consideră că această situație arată dificultățile sistemului de învățământ în atragerea și păstrarea personalului calificat.

„Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendinţă. Dacă Guvernul României nu îşi asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea şi responsabilitatea muncii personalului din învăţământ, Parlamentul are obligaţia morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educaţie, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan. Viitorul educaţiei începe cu recunoaşterea valorii”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedinţii Simion Hăncescu, Marius Nistor şi Anton Hadăr.