Fenomenul nu este izolat. Mii de profesori din întreaga lume aleg să părăsească sistemul de învățământ în fiecare an.
Motivele sunt multiple: lipsa de apreciere, salariile mici, clasele supraaglomerate, stresul și epuizarea. La toate acestea se adaugă, din ce în ce mai des, presiunea crescută din partea părinților.
Un exemplu clar al acestei realități este povestea unui profesor american care a povestit pe Reddit o experiență personală. Replica lui sinceră și fermă a atras rapid atenția și a fost distribuită de mii de utilizatori.
„Taxele mele îți plătesc salariul. Deci eu sunt șeful tău”
Un profesor povestește că aude aceeași remarcă jignitoare de cel puțin două ori pe an din partea unor părinți: „Taxele mele îți plătesc salariul. Deci eu sunt șeful tău.”
De data aceasta, în loc să ignore observația, a ales să răspundă sincer, fără menajamente: „Dacă ești șeful meu, atunci unde sunt rechizitele pe care le aștept de luni de zile? Când primesc un orar actualizat? Și cum rămâne cu compensațiile pentru orele petrecute corectând lucrări și pregătind lecții seara și în weekend?”
Rezultatul?
O tăcere stânjenitoare din partea părintelui, care, de cele mai multe ori, rămâne fără replică. Profesorul încheie cu umor: „Stai așa... cine e șeful, până la urmă?”
Profesorii se regăsesc în această replică
Răspunsul profesorului a devenit viral și a fost aplaudat de colegii de breaslă, notează parents.fr. Mulți dintre ei s-au regăsit în această situație și au povestit, la rândul lor, despre remarci nedrepte sau absurde primite din partea părinților.
De exemplu, profesoara de istorie Nadine Graves a distribuit pe rețelele de socializare o serie de astfel de mărturii. Una dintre ele a venit din partea unei mame care a acuzat o profesoară că este „egoistă” pentru că a născut în luna mai și „nu a terminat anul școlar”.
Situația în România: presiunea din partea părinților e reală
Și în România, tot mai mulți profesori se plâng de lipsa de respect și de presiunea pusă de familii.
Potrivit unui sondaj, peste 65% dintre cadrele didactice spun că au fost jignite, acuzate pe nedrept sau presate de părinți. Mesajele pe WhatsApp trimise la ore nepotrivite, cerințele nerezonabile sau implicarea excesivă în activitatea de la clasă creează adesea un climat tensionat.
Obiectivul comun: binele copiilor
În ciuda tensiunilor, scopul rămâne același, după cum subliniază Nadine Graves:
„Nu suntem perfecți, dar suntem aici pentru că iubim copiii. Obiectivul nostru este să-i vedem cum cresc și se dezvoltă.”