De ce ajunge un adolescent „cuminte” să îmbrățișeze comportamentul negativ? Radu Leca: „Creierul caută intens statut, apartenență”
31 Ianuarie 2026
Un caz tragic zguduie comunitatea din Constanța. Pe 3 ianuarie, o familie din municipiu a respectat recomandarea medicului pediatru, prezentată ca fiind competent și găsită online, mergând cu băiețelul lor de 1 an și 4 luni la consultație pentru simptome de roșu în gât.
Medicul a diagnosticat laringită și i-a prescris un antibiotic.
În aceeași după-amiază, mama a administrat tratamentul, iar copilul a părut inițial că răspunde bine. Însă, peste noapte, micuțul a suferit un stop respirator și nu a mai putut fi salvat, în ciuda intervenției echipei medicale sosite de urgență.
Necropsia a relevat că decesul a fost provocat de o infecție foarte gravă la plămâni, nu de complicații cauzate de tratamentul administrat.
Părinții îndoliați au decis să acționeze în justiție, astfel că au depus o plângere la Colegiul Medicilor și au intentat un proces împotriva pediatrei, afirmând că tragedia ar fi putut fi prevenită.
Acest caz este similar altor tragedii legate de diagnostic greșit sau administrare întârziată de ajutor medical, precum incidentul din 2012, când o fetiță de 4 ani cu simptome de răceală a decedat după ce a fost plimbată între spitale până la agravarea stării sale.
Autoritățile din sănătate și sistemul medico-legal urmează să investigheze dacă diagnosticul inițial a fost incomplet sau dacă tratamentul a acoperit corect infecția pulmonară.
În cazurile similare în care decesele copiilor au fost punct de plecare pentru anchete penale și civile, autoritățile folosesc aceste tragice exemple pentru a evalua și îmbunătăți protocoalele medicale.
Anchetatorii vor analiza actele medicale, vor intervieva medicul și vor consulta rezultatele necropsiei și ale altor investigații. Procesul demarat de părinți va produce o decizie și eventual va stabili răspunderea profesională și legală în acest caz.