5 sfaturi care te ajută să readuci copilul la rutină după vacanță, potrivit specialiștilor
13 Aprilie 2026
Psihologul Ana Jiménez Perianes, doctor în psihologie și profesor universitar, explică în ce constă acest fenomen și cum este organizat sistemul educațional, în care toți copiii născuți în același an sunt grupați în aceeași clasă.
În practică, în toate clasele există elevi între care diferența de vârstă poate ajunge la 12 luni, adică un an întreg. Această diferență se observă mai ales în învățământul preșcolar și în primul ciclu de învățământ primar, unde influențează modul în care copiii învață și înțeleg informațiile predate, mai ales între cei născuți în ianuarie și februarie și cei născuți în noiembrie și decembrie.
Cu toate acestea, această diferență nu înseamnă că unii copii sunt mai inteligenți decât alții, așa cum afirmă Ana Jiménez Perianes, psiholog generalist și profesor de psihologie la Universitatea CEU San Pablo. Inteligența sau capacitatea cognitivă este un construct complex și relativ stabil, care nu depinde de data nașterii.
Ea precizează că se observă frecvent fenomenul numit efectul vârstei relative, prin care copiii născuți în ianuarie sau februarie au, în primii ani de școală, performanțe academice mai bune, o atenție mai matură și o capacitate mai bună de autoreglare, deoarece sunt mai mari din punct de vedere al dezvoltării.
Copiii născuți în noiembrie sau decembrie pot părea inițial mai imaturi sau pot întâmpina mai multe dificultăți școlare, însă nu din cauza unei capacități cognitive mai reduse, ci din cauza unui decalaj al dezvoltării neuromaturative în acel moment.
CITEȘTE ȘI: Părinții copiilor foarte inteligenți fac aceste 7 lucruri diferit acasă, spune un consilier educațional
Implicațiile efectului vârstei relative
Această maturitate emoțională mai mare și o capacitate de atenție mai bună la copiii născuți în primele luni ale anului reprezintă un avantaj în raport cu colegii lor mai mici și, în consecință, îi poate ajuta să iasă mai ușor în evidență la evaluările școlare sau să fie identificați mai rapid pentru programe de performanță ridicată, după cum subliniază Jiménez Perianes, deși acest lucru nu înseamnă, în realitate, o diferență în potențialul lor intelectual.
Profesoara de psihologie precizează că, deși inteligența nu se fixează la o vârstă anume, începând cu vârsta de 6 sau 7 ani evaluarea acesteia devine mai stabilă și mai fiabilă, „întotdeauna făcând distincția între capacitatea intelectuală și precocitate, deoarece o dezvoltare timpurie nu implică neapărat un potențial cognitiv mai mare pe termen lung”.
VEZI ȘI: Copiii care au acest hobby devin, de obicei, mai inteligenți și mai de succes, arată un nou studiu
Copiii născuți în primele luni ale anului sunt mai inteligenți?
„Copiii născuți în noiembrie sau decembrie pot părea inițial mai imaturi sau pot prezenta mai multe dificultăți academice, nu din cauza unei capacități cognitive mai reduse, ci din cauza unui decalaj al dezvoltării neuromaturative în acel moment concret” (să ne amintim că ei sunt cu un an mai mici decât colegii lor născuți în ianuarie).
Totuși, chiar dacă aceste diferențe tind să se reducă treptat odată cu vârsta, mai ales după adolescență, Ana Jiménez subliniază, ca fapt interesant, că unele studii realizate pe populații cu abilități intelectuale înalte au observat că o proporție ridicată dintre acești copii s-au născut în primele șase luni ale anului.
„Cu toate acestea, această observație trebuie interpretată cu multă prudență, deoarece, din câte știm, nu are un suport științific solid și poate fi influențată de mulți factori”.
Unul dintre acești factori ar putea fi efectul Pigmalion sau profeția autocreatoare, adică o așteptare care, odată formulată, contribuie direct la împlinirea ei. În legătură cu inteligența, psihologul american Robert Rosenthal a realizat, în anii 60, un experiment împreună cu Lenore Jacobson, directoarea unei școli din San Francisco.
Experimentul a constat în aplicarea unor teste de inteligență elevilor cu vârste între 7 și 11 ani din școala condusă de Lenore Jacobson și selectarea aleatorie a jumătate dintre ei pentru a fi prezentați ca fiind foarte inteligenți. Despre cealaltă jumătate, au fost comunicate rezultatele reale ale testelor. Rezultatele au fost relevante. La finalul anului, elevii considerați „foarte inteligenți” au obținut rezultate școlare mai bune decât cei situați în zona de mijloc. În acest context, atât familiile, cât și profesorii și elevii au jucat un rol important în motivație, deoarece toți au crezut că pot avea performanțe ridicate și au reușit.
Copiii născuți în ianuarie sau februarie au, de regulă, în primii ani de școală, rezultate mai bune, o atenție mai matură și o capacitate mai mare de autoreglare, deoarece sunt mai mari din punct de vedere al dezvoltării, Ana Jiménez Perianes, psiholog generalist și profesor de psihologie la Universitatea CEU San Pablo.
Ar putea avea efectul Pigmalion o legătură cu faptul că sunt identificați mai mulți copii cu abilități înalte în rândul celor născuți în primele luni ale anului, comparativ cu cei născuți la finalul anului, având în vedere că, încă de mici, mulți profesori îi percep ca fiind mai capabili decât colegii lor? Deocamdată nu există un răspuns clar la această întrebare.
În orice caz, pentru a evita erorile, evaluarea inteligenței trebuie realizată prin teste standardizate, interpretate de specialiști, subliniază profesoara de psihologie, și trebuie să țină cont întotdeauna de vârsta cronologică și de contextul de dezvoltare al copilului, evitând concluziile bazate exclusiv pe performanța școlară.
