Părinții nu trebuie să spună ASTA atunci când copilul se teme să doarmă singur

În fiecare seară, scena se repetă. Ritualul de culcare începe, iar copilul își exprimă deja dorința de a nu dormi fără părinți. Se ridică din pat, face crize, plânge, țipă. Orice ar încerca părinții, el refuză să rămână în pat și să aștepte să adoarmă. Pentru el, acest moment reprezintă o adevărată sursă de anxietate.

În fața acestei temeri, părinții caută cuvintele potrivite pentru a calma situația. Totuși, anumite fraze pot întări blocajul și pot face lucrurile mai dificile.

„O frică este, prin definiție, irațională”, amintește Corinne Frehring, terapeută de familie, conform Parents.

Potrivit specialistei, nu există o metodă universală care să îl învețe pe un copil să doarmă singur. Fiecare situație depinde de istoria familiei, de anxietățile copilului și, uneori, chiar de temerile părinților.

„Capcana este să vrei să mergi prea repede sau să crezi că este suficient să forțezi lucrurile”, explică ea.

Așadar, ce nu ar trebui să îi spui copilului tău la ora de culcare pentru a nu îi alimenta această teamă?

Frazele pe care trebuie să le eviți atunci când copilul se teme să doarmă singur

Seara, mulți părinți ajung la capătul răbdării. Crizele se prelungesc, timpul trece, iar nevoia de odihnă devine tot mai puternică. Oboseala și nerăbdarea își fac simțite efectele. Cu toate acestea, este important să îți păstrezi calmul și să eviți anumite greșeli. Iată expresiile pe care Corinne Frehring recomandă să nu le folosești.

„Du-te să dormi în camera ta”

Potrivit lui Corinne Frehring, această poruncă poate deveni rapid „punctul de plecare al unui cerc vicios fără sfârșit”.

Atunci când un copil simte o teamă puternică la ora de culcare, simplul fapt de a-i cere să doarmă singur poate să îi amplifice opoziția sau anxietatea.

„Cu cât obligăm mai mult un copil să facă ceva care îl sperie, cu atât este mai probabil să se împotrivească”, explică specialista.

Unii copii trăiesc despărțirea de părinți, la momentul culcării, ca pe o adevărată sursă de insecuritate emoțională.

„O fobie se tratează întotdeauna treptat, nu prin forță”, amintește Corinne Frehring.

„Nu ai niciun motiv să îți fie frică”

Această expresie este frecvent folosită, însă nu ajută copilul.

„O frică este irațională”, subliniază Corinne Frehring.

Atunci când îi spui unui copil că nu are niciun motiv să se teamă, el poate avea impresia că emoțiile sale nu sunt înțelese sau că sunt exagerate.

Specialista recomandă ca părinții să recunoască și să accepte emoția copilului, în loc să încerce să o elimine imediat.

Poți spune, de exemplu:

„Văd că îți este frică.”

sau

„Spune-mi ce te îngrijorează.”

Nu trebuie uitat că imaginația ocupă un loc important în viața copiilor. Întunericul și zgomotele din jur pot alimenta rapid temeri foarte intense.

„Ești mare acum”

În încercarea de a-și încuraja copilul să crească, unii părinți ajung, fără să își dea seama, să îl facă să se simtă vinovat.

„Există expresii contraproductive care par totuși firești pentru părinți, iar aceasta este una dintre ele”, observă Corinne Frehring.

Autonomia nu se construiește prin constrângere sau umilire, ci treptat, prin etape care îi oferă copilului siguranță.

Unii copii au nevoie de mai mult timp decât alții pentru a reuși să doarmă singuri și liniștiți.

Părinții au și ei dreptul să își exprime limitele sau oboseala. De exemplu, pot spune:

„Sunt obosită, dar sunt aici”.

Această formulare permite recunoașterea emoțiilor și nevoilor ambelor părți, atât ale copilului, cât și ale adultului.