Studiu: Tinerii de 18 ani de astăzi sunt ca cei de 12 ani în urmă cu un deceniu. Au mai puțină rezistență emoțională și independență

Data publicării:
Studiu: Tinerii de 18 ani de astăzi sunt ca cei de 12 ani în urmă cu un deceniu. Au mai puțină rezistență emoțională și independență / FOTO: freepik.com @freepik
Studiu: Tinerii de 18 ani de astăzi sunt ca cei de 12 ani în urmă cu un deceniu. Au mai puțină rezistență emoțională și independență / FOTO: freepik.com @freepik

În era rapidă în care trăim, dezvoltarea rezilienței emoționale, independenței și a altor abilități esențiale devine o prioritate în creșterea copiilor. Un articol publicat recent în revista digitală Kqed.org a adus în prim-plan aceste aspecte importante, oferind o perspectivă valoroasă asupra schimbărilor din societatea contemporană și impactul acestora asupra adolescenților.



Potrivit cercetărilor menționate în articol, adolescenții de astăzi par să aibă provocări diferite față de generațiile anterioare. Interesant este faptul că experții susțin că adolescenții de 18 ani de astăzi sunt asemănători copiilor de 12 ani din urmă cu un deceniu. 

Printre aspectele semnalate se numără o scădere a rezistenței emoționale și a independenței în rândul adolescenților. Dar de ce? Și cum se rezolvă?

Dificultate în abordarea conflictelor

Conflictele par să fie o provocare semnificativă pentru tineri, conform expertului Brett Mallon, profesor la Universitatea de Stat din Kansas. Mallon, care organizează ateliere dedicate rezolvării conflictelor cu tinerii, observă că aceștia percep conflictul ca pe ceva înfricoșător, generând întrebarea: „le este teamă de conflict sau le lipsește experiența?” Conform specialistului, răspunsul probabil cuprinde ambele aspecte.

Cercetările recente, inclusiv cele ale lui Bernard & Stephanou publicate în Child Indicators Research, aduc în prim-plan o tendință alarmantă: tinerii de astăzi par să aibă un deficit de rezistență emoțională și independență în comparație cu generațiile anterioare. Acest fenomen ar putea avea implicații semnificative asupra dezvoltării lor ulterioare, contribuind la dificultăți în abordarea conflictelor la vârsta adultă și la probleme de sănătate mintală.

Potrivit cercetătorilor, rădăcinile acestei probleme se regăsesc în copilărie, unde lipsa experienței în gestionarea dificultăților vieții poate afecta negativ formarea rezistenței și independenței. 

Lipsa de rezistență și independență: anxietate și depresie

SURSA FOTO: freepik.com @wavebreakmedia_micro

În lumea în continuă schimbare în care trăim, capacitatea de a face față adversităților vieții și de a-ți asuma propriile decizii devin elemente vitale pentru dezvoltarea tinerilor. 

Reziliența, definită ca abilitatea de a înfrunta provocările vieții și de a ieși întărit din ele, este esențială pentru formarea unei mentalități puternice și echilibrate. Pe de altă parte, independența, care implică capacitatea de a lua decizii și de a gestiona conflictele proprii, contribuie la formarea unei identități autentice și a unei stime de sine sănătoase.

Potrivit experților, lipsa acestor calități importante a fost asociată cu o creștere semnificativă a anxietății și depresiei în rândul tinerilor. Agravată de impactul pandemiei COVID-19, această situație pune în lumină nevoia urgentă de a aborda aceste probleme în mod comprehensiv.

Dori Hutchinson, directorul executiv al Centrului de Reabilitare Psihiatrică al Universității din Boston, subliniază impactul acestui fenomen: „Îmi place să o descriu astfel: unii copii cresc cu întârzieri în dezvoltare, iar cei de 18 ani de astăzi par a fi ca cei de 12 ani de acum zece ani. Au foarte puțină toleranță față de conflict și disconfort, iar COVID a expus această vulnerabilitate”

Reziliență mai mare, rezultate mai bune

Studiile recente aruncă o lumină asupra legăturii strânse dintre reziliență, independență și performanța generală a tinerilor în mediul academic și emoțional. Se constată că cei cu o rezistență și independență bine dezvoltate au tendința de a obține rezultate mai bune pe parcursul studiilor universitare și, în mod similar, experimentează o stare emoțională mai echilibrată.

Cu toate acestea, paradoxal, un număr în creștere de studenți ajung la universitate fără experiența sau abilitatea necesară pentru a naviga prin provocările vieții. Această lipsă este adesea asociată cu o toleranță redusă la frustrare și o rezistență scăzută.

Cum evaluează tinerii situațiile de risc

În lumea complexă a adolescenței, dezvoltarea capacității de a gestiona riscurile și a construi reziliență implică, în parte, înțelegerea a ceea ce este considerat periculos și ce nu.

Un nou studiu, în prezent în curs de revizuire, coordonat de psihologul Yulia Chentsova Dutton de la Universitatea Georgetown, se concentrează exact asupra acestui aspect. Cercetarea a examinat dacă pragul pentru ceea ce studenții americani consideră a fi „la risc” este comparabil cu perspectiva studenților din alte țări.

Rezultatele sunt fascinante: atât studenții turci, cât și cei ruși au asociat asistența la evenimente cu un risc real, precum lupte violente în mijloacele de transport în comun sau condiții de conducere periculoase provocate de șoferi beți sau femei urmărite agresiv pe stradă.

Pe de altă parte, studenții americani au prezentat o tendință semnificativă de a percepe drept periculoase lucruri pe care majoritatea adulților le fac zilnic, cum ar fi „a fi singur afară” sau „călătoritul singur cu Uber”

Necesitatea de a putea practica autonomia

Psihologul de la Universitatea Georgetown aduce în atenție o ipoteză intrigantă: când tinerii au mai puține oportunități de a practica autonomia, încrederea lor în propria capacitate de a gestiona situațiile de risc scade. Potrivit expertului, „presupunerea mea este că scăderea autonomiei pare să se reflecte într-o eficacitate redusă. (...) Eficacitatea redusă, împreună cu stresul, se asociază cu suferința, anxietatea și depresia”.

Această observație subliniază importanța oferirii de spații și oportunități de învățare și autonomie pentru copii încă de la o vârstă fragedă. În calitate de părinți și adulți, este esențial să încurajăm dezvoltarea acestor abilități, deoarece supraprotejarea sau controlul excesiv nu numai că împiedică dezvoltarea autonomiei, ci și capacitatea de a face față cu rezistență.

De aceea, facilitarea experiențelor în care copiii se confruntă cu conflicte devine importantă, oferindu-le oportunități esențiale pentru a învăța și a dezvolta strategii eficiente de rezolvare a problemelor.

Mai puțină rezistență, mai multe probleme de sănătate mintală

În universul complex al inteligenței emoționale, reziliența devine o piatră de temelie esențială. Într-un articol semnat de Daniel Esienberg și colaboratorii săi, psihologii explorează legătura strânsă dintre absența rezilienței și independenței și creșterea problemelor de sănătate mintală și a tulburărilor psihice în rândul adulților tineri.

Acești experți subliniază importanța rezilienței în contextul inteligenței emoționale și sugerează că lipsa acesteia poate contribui la apariția problemelor semnificative de sănătate mintală. 

Psihologii, în cercetarea lor, evidențiază că investiția în rezistență și independență în timpul anilor de formare poate juca un rol important în prevenirea și gestionarea problemelor de sănătate mintală. 

Stresul poate fi pozitiv

Într-un articol captivant, autorii argumentează că stresul și momentele de conflict nu doar că nu sunt dăunătoare, ci sunt esențiale pentru procesul de dezvoltare umană. Cu toate acestea, ei aduc în discuție faptul că: „copilăria modernă” oferă, din diverse motive, „prea puține oportunități copiilor pentru a practica aceste abilități esențiale”.

Cum să promovăm reziliența și independența?

În călătoria de a cultiva reziliența și independența în rândul copiilor și adolescenților, este esențial să creăm mediul potrivit, oferindu-le posibilitatea de a lua decizii și adaptându-ne la nevoile lor în schimbare constantă.

Un aspect important este încurajarea proactivității și prevenirea victimizării. Adaptând ideile prezentate de Mary Alvord, fondatoarea Programului Resilience Builder, putem încuraja gândirea proactivă, sprijinindu-i să identifice ceea ce pot controla și să recunoască aspectele pe care nu le pot controla. În plus, le putem dezvolta încrederea de a cere ajutor atunci când este necesar, consolidând astfel independența lor.

Courtney Joly-Lowdermilk, expert în servicii strategice la Centrul de Reabilitare Psihiatrică al Universității din Boston, subliniază importanța oferirii tinerilor oportunitatea de a trăi o gamă variată de experiențe. Ea evidențiază că restricționând controlul asupra experiențelor lor emoționale, limităm, de fapt, posibilitățile lor de a trăi o viață plină și de a experimenta întreaga paletă a experiențelor umane.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Comportamente si Emotii





DC Media Group Audience
pixel