Este suficient să monitorizăm timpul pe care copiii îl petrec în fața ecranelor? Ar trebui să ne temem de jocurile video? Poate utilizarea excesivă a ecranelor să împiedice dezvoltarea copiilor și adolescenților?
Séverine Erhel, profesor universitar de psihologie digitală, a răspuns la aceste întrebări, conform parents.fr. Care este impactul real al ecranelor asupra copiilor? Poate expunerea excesivă să afecteze dezvoltarea limbajului, să influențeze învățarea sau chiar să cauzeze tulburări de neurodezvoltare?
Specialiștii sunt de acord că este important să evităm expunerea copiilor la ecrane înainte de vârsta de 3 ani și să limităm utilizarea acestora până la 6 ani.
Totuși, pentru părinți poate fi dificil să facă diferența între avertismente exagerate, informații false și măsuri reale de precauție, mai ales când cauzalitatea și corelația sunt adesea confundate.
SURSA FOTO: freepik.com @inna-zueva5
O meta-analiză din 2020, condusă de Sheri Madigan, a inclus 18.905 copii cu vârste între 3 și 4 ani, proveniți din 42 de studii. Scopul cercetării a fost să înțeleagă cât de mult expunerea la activități digitale poate influența abilitățile lingvistice.
„Studiul a arătat că perioadele mari de timp petrecute în fața ecranelor sunt asociate cu abilități lingvistice mai slabe, mai ales când televizorul rămâne pornit în fundal în casă”, explică Séverine Erhel.
Pe de altă parte, atunci când copilul urmărește programe educaționale, dezvoltarea limbajului poate fi chiar stimulată.
„Este și mai eficient dacă părinții participă la aceste activități digitale. Cu cât urmăresc mai mult împreună cu copilul, cu atât abilitățile lingvistice sunt mai bune”, adaugă specialista.
Astfel, impactul ecranelor poate fi moderat sau chiar pozitiv dacă alegem programe de calitate și implicăm părinții în vizionare.
Multe studii corelaționale arată o legătură între competențele lingvistice și timpul petrecut în fața televizorului sau a altor ecrane, dar niciun studiu nu demonstrează cauzalitatea.
Bine de știut:
Care este diferența dintre corelație și cauzalitate?
Corelația arată o legătură între două variabile, dar nu indică cine influențează pe cine. În cazul acestui studiu, mai mult timp petrecut în fața ecranelor este asociat cu abilități lingvistice mai slabe.
Nu știm însă dacă timpul la ecran afectează limbajul sau dacă alte factori influențează atât timpul la ecran, cât și limbajul.
„O altă variabilă, cum ar fi mediul socioeconomic, poate explica această legătură”, explică Séverine Erhel.
Efectele tehnologiei digitale asupra copiilor pot reflecta calitatea funcționării familiei, dezvoltarea copilului sau inegalitățile sociale, nu doar timpul petrecut în fața ecranelor.
Mai multe studii au analizat impactul ecranelor asupra abilităților socio-emoționale, adică asupra capacității copilului de a iniția interacțiuni și de a-și gestiona emoțiile.
„Într-o cohortă mare, observăm că schimbările încep să apară după 4 ore și 40 de minute de televizor pe zi”, explică Séverine Erhel.
Cercetările mai detaliate arată că abilitățile de atașament ale copiilor încep să se modifice după această limită de timp.
„Dacă copiii între 2 și 5 ani petrec prea mult timp în fața ecranelor, acest lucru poate afecta capacitatea lor de atașament, dar și relația de atașament cu părinții”, adaugă specialistul.
Recomandarea este clară: fără ecrane înainte de vârsta de 3 ani, utilizare limitată la mai puțin de o oră pe zi între 3 și 6 ani și, în schimb, favorizarea activităților digitale educaționale împreună cu părinții.
„Mai degrabă decât dependență, prefer să vorbesc despre consum problematic”, spune Séverine Erhel. „Este vorba despre un comportament bazat pe utilizarea compulsivă și excesivă a ecranelor (tablete, smartphone-uri, computere etc.) care interferează cu activitățile zilnice”.
Această pierdere a controlului poate duce la dificultăți școlare și probleme în relația cu părinții. Adolescentul verifică constant telefonul și derulează non-stop.
„Criteriul timpului nu este relevant. Contează impactul asupra vieții de zi cu zi”, explică specialista. Astfel, un adolescent poate petrece 20 de ore pe săptămână jucând jocuri video fără a prezenta semne de utilizare problematică sau patologică a computerului sau consolei.
Cercetătorii atrag atenția că nu tehnologia este singura cauză a problemelor unor adolescenți „dependenți” de ecrane.
„Majoritatea studiilor arată că există factori de vulnerabilitate care contribuie la utilizarea excesivă a ecranelor”, explică Séverine Erhel. Acești adolescenți pot fi anxioși sau pot prezenta simptome depresive. Uneori apar tulburări mai grave, cum ar fi tulburările de alimentație sau tulburările de dispoziție, în special între 13 și 16 ani.
Acești factori de vulnerabilitate pot determina consumul excesiv de tehnologie.
„Tinerii folosesc mediul digital pentru a se distrage de la problemele lor și pentru a-și gestiona emoțiile negative”, observă specialistul. „Rețelele sociale precum TikTok amplifică aceste dificultăți. Algoritmii oferă conținut care rezonează cu problemele lor și poate agrava simptomele depresive”, adaugă ea.
Niciun studiu științific nu a demonstrat o legătură cauzală directă între jocurile video și violență. Dacă există o legătură, aceasta nu este directă.
Un studiu din 2020 realizat de Sarah Coyne și Laura Stockdale a urmărit simptomele patologice legate de jocurile video timp de șase ani, de la adolescență până la tinerețe. Cercetarea a identificat trei traiectorii:
10% dintre adolescenți („simptome în creștere”) au prezentat simptome patologice moderate inițial, cu agravare în timp.
18% („simptome moderate”) au avut simptome constante, fără schimbări semnificative.
72% („non-patologici”) au prezentat simptome ușoare pe toată durata studiului.
Băieții erau mai predispuși să se încadreze în primele două grupuri. Adolescenții cu simptome în creștere au avut rezultate mai slabe în timp, cu niveluri mai ridicate de depresie, agresivitate, timiditate, anxietate și utilizare problematică a telefonului mobil.
Mediul familial joacă un rol decisiv.
„Un adolescent dintr-o familie săracă, cu lipsă de sprijin educațional și interacțiune redusă, este mai vulnerabil și riscă să dezvolte comportamente violente. În schimb, un tânăr dintr-un mediu favorabil, cu părinți prezenți, nu va deveni violent din cauza jocurilor video”, explică specialistul.
Jocurile video nu cauzează violență, dar pot crește riscul la persoanele deja vulnerabile și expuse unui anumit mediu.
Séverine Erhel subliniază importanța educației digitale pentru părinți.
„Conținutul digital ar trebui să fie un subiect de discuție în familie, nu doar ceva de interzis”, explică ea. Părinții se pot ghida după recomandările Ministerului Educației din Franța, care oferă sfaturi pentru copii și adolescenți.
„Este important să monitorizezi ce urmărește copilul, să fii critic față de anumite conținuturi, sexiste, violente sau inadecvate, și să discuți despre ele cu acesta”, recomandă specialistul.
Educația media în școli este adesea insuficientă din cauza lipsei de resurse, deși este importantă. Părinții se confruntă adesea singuri cu dificultățile copiilor legate de ecrane.
„Simpla eliminare a ecranelor nu rezolvă problema. Există vulnerabilități individuale și probleme sistemice. În loc să ne concentrăm doar pe timpul petrecut în fața ecranelor, trebuie să îi ajutăm pe părinți să recunoască semnele care indică suferința copilului sau adolescentului”, explică Séverine Erhel.
Psihologii și profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie mai bine instruiți pentru a oferi sprijin și pentru a dezvolta servicii de sănătate mintală adecvate. Pentru unii copii, ecranele funcționează ca o cârjă emoțională. Dacă le luăm brusc, aceștia se pot confrunta cu dificultăți familiale și probleme de comunicare.
Dacă întâmpini dificultăți în gestionarea ecranelor acasă sau observi pierderea controlului și blocaje, este recomandat să consulți un psiholog sau un psihiatru pediatru pentru ajutor.
Excesul de timp petrecut pe rețele sociale și ecrane poate favoriza depresia la copii
Părinți, nu vă panicați! Timpul petrecut sănătos în fața ecranelor pentru copii este posibil
Cercetare germană: Primele măsurători ale nou-născuților pot anticipa IQ-ul și succesul școlar
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
