„Am antrenat copii care au fost admiși la Harvard, Stanford și Princeton”. „Cel mai bun sfat” pe care un profesor de elită îl dă părinților

„Am observat ce au făcut părinții acestor elevi pentru a-i pregăti pentru succes: i-au încurajat să fie independenți încă de mici și le-au respectat pasiunile și interesele proprii. Totodată, am aflat și ce regrete au avut mulți dintre ei pe parcurs”, continuă profesorul în rubricile CNBC.

Iată trei lucruri pe care acești părinți și-ar fi dorit să le fi făcut altfel, conform profesorului.

CITEȘTE ȘI „Am analizat peste 200 de relații părinte-copil”: Cele 5 fraze „toxice” pe care părinții care reușesc să fie ascultați NU le spun niciodată copiilor lor, conform unui expert în parenting

Obligarea copiilor să urmeze un program de studiu prea încărcat

SURSA FOTO: freepik.com @Alrightstock

Elevii ar trebui, desigur, să fie provocați intelectual. Însă, în medii competitive, e ușor să se ajungă la exagerări.

„În fiecare an, primesc apeluri de la părinți care mă întreabă dacă ar fi în regulă ca fiul sau fiica lor, ajuns(ă) în clasa a XI-a, să renunțe la unul dintre numeroasele cursuri avansate (AP). Deși aceste cursuri pot fi utile, ele adaugă adesea sute de ore de muncă suplimentară în decursul unui singur an școlar”, spune profesorul.

După absolvire, „mulți dintre elevii mei mi-au mărturisit că au acceptat un volum atât de mare de responsabilități nu din pasiune pentru materiile respective, ci din teamă că nu vor fi acceptați la o universitate de top”.

Însă stresul cronic are efecte serioase asupra unui creier aflat încă în dezvoltare, iar lipsa somnului este asociată cu probleme de sănătate mintală precum anxietatea, depresia și tulburările de dispoziție.

În cele din urmă, acești copii ajung să se descurce foarte bine, indiferent de universitatea la care merg.

„Sfatul meu sincer? Dacă trebuie să alegeți între câteva cursuri în plus și câteva ore de somn în plus, mergeți pe varianta somnului”, susține Theo Wolf.

Certurile constante legate de teme

Până când copilul tău va împlini 18 ani, veți fi petrecut deja aproximativ 95% din timpul pe care îl veți avea vreodată împreună. Viața e prea scurtă pentru a o consuma în certuri zilnice despre teme.

În plus, dacă tu ești mereu cel care se asigură că își face temele, cine va face asta în locul lui după ce termină liceul? Lipsa responsabilizării afectează dezvoltarea abilităților de autonomie și funcționare executivă, esențiale pentru viața de adult.

Acest tip de conflict tensionează relațiile din familie. Până la finalul liceului, mulți părinți ajung să simtă că legătura cu copilul lor a fost erodată de stresul legat de teme, examene standardizate și procesul de admitere la facultate.

Ideal ar fi ca acasă să fie un spațiu sigur, unde copilul se poate relaxa, simți în siguranță și iubit.

„Rolul tău, ca părinte, este să fii ancora la care copilul tău se întoarce mereu, chiar și după ce pleacă la facultate”, spune profesorul.

SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection

Obsesia pentru o singură facultate

Fixarea pe o singură universitate este rețeta perfectă pentru dezamăgire. Să investești toată energia emoțională într-un rezultat pe care nu îl poți controla complet duce adesea la stres, anxietate și frustrare.

„Am văzut frecvent, în anii de lucru cu elevii și familiile lor, cum această obsesie se estompează după ce procesul de admitere se încheie. Mulți își dau seama că nici nu mai contează dacă au fost sau nu acceptați la `facultatea visurilor`.

Dacă sunt respinși, descoperă rapid motive de bucurie în alte opțiuni pe care le au. (Tatăl unui elev mi-a spus odată că, privind în urmă, universitatea de `primă alegere` ar fi fost de fapt o alegere total nepotrivită pentru copilul lui.) Iar dacă sunt acceptați, unii ajung să constate că respectiva școală nu merita toată agitația și sacrificiile făcute de întreaga familie”, explică profesorul.

O studentă admisă la una dintre cele mai prestigioase universități i-a spus, ulterior, că ar fi fost mai bine să aleagă facultatea de afaceri a universității de stat din orașul ei. Prietenii ei învățau aceleași lucruri, dar cu un cost semnificativ mai mic pentru părinți.

Întrebarea pe care trebuie să ți-o adresezi de la bun început

Dacă vrei să eviți presiuni inutile într-o perioadă deja tensionată din viața copilului tău, începe prin a-ți pune o întrebare simplă:

„Merită cu adevărat să facem atâta caz de acest lucru?”

Școala este suficient de dificilă și fără poveri suplimentare. Stresul în exces poate lăsa urme psihologice de durată și poate deteriora relația cu copilul tău într-un moment în care are cea mai mare nevoie de sprijinul tău.

Mulți părinți ajung, mai devreme sau mai târziu, să se întrebe: „De ce ne-am stresat atât de tare pentru asta?” Ideal este să îți pui această întrebare de la început, nu când deja e prea târziu. Miza e prea mare pentru a o ignora, conchide profesorul.

VEZI ȘI:

Școala ignoră cea mai puternică „armă” pentru succesul copiilor: implicarea părinților. Un studiu amplu arată că profesorii nu sunt instruiți să colaboreze cu familiile

Motivele pentru care Generația Z crede că Generația X a avut cea mai tristă copilărie: „Plină de pericole, rușine și tăceri dureroase”

Psihologul care a identificat cele 4 tipuri de părinți imaturi emoțional explică modul în care fiecare tip influențează viața copilului: „Sunt obsedați să bifeze realizări”

Părinții din generația Xennials rescriu regulile parentingului: „Copiii crescuți cu frică, rușine și pedepse devin părinți care oferă siguranță și blândețe”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.