Copiii din prezent sunt mai fragili emoțional decât generațiile trecute. Explicațiile Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii

Directorul adjunct la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii Iulian Stănescu atrage atenţia că tinerii şi copiii sunt în prezent mai fragili emoţional decât generaţiile anterioare, în contextul în care petrec tot mai mult timp online şi au mai puţine interacţiuni cu cei de vârsta lor.

El a precizat vineri, în cadrul dezbaterii "Libertatea de exprimare şi siguranţa online", că minorii sunt din ce în ce mai "însinguraţi" şi petrec din ce în ce mai mult timp în faţa smartphone-ului. Fenomenul este prezent în toate ţările, indiferent de specificul cultural sau de forma de organizare economică şi socială, a explicat sociologul.

"În ultimii zece ani, asistăm la o creştere, care variază în funcţie de statele sau societăţile în care se fac măsurători prin anchete sociologice, între 50 - 100% a timpului petrecut în faţa ecranelor şi nu vă gândiţi că e timp petrecut în faţa ecranelor aşa cum copiii anilor '90 petreceau în faţa televiziunii prin cablu, ci vorbim de timp petrecut în cea mai mare parte pe smartphone. A doua chestiune: o creştere de 50 -1 00% a copiilor şi tinerilor care spun că nu au avut niciun fel de interacţiune, niciun fel de formă de socializare faţă în faţă cu alt copil sau cu alt tânăr în ultima săptămână, în afara şcolii", a menţionat el, în cadrul dezbaterii desfăşurate la Biblioteca Metropolitană.

Iulian Stănescu a adăugat că există factori sociali care stimulează aceste fenomene. Astfel, aproape jumătate dintre copii sunt singuri la părinţi, neavând fraţi sau surori. De asemenea, nu locuiesc în zone rurale sau urbane în care să poată petrece timp în afara locuinţei cu alţi copii. Astfel, mulţi ajung să stea singuri în case sau în curţi. Efectele sunt creşterea adicţiilor, a stărilor de anxietate, iar în unele cazuri apar chiar tulburări psihice.

"Copiii şi tinerii de acum sunt mult mai fragili din punct de vedere emoţional"

"Dacă e să tragem linie, copiii şi tinerii de acum sunt mult mai fragili din punct de vedere emoţional decât oricare dintre generaţiile trecute. A doua consecinţă fundamentală ţine de un anume gen de disciplină în atingerea unor obiective sau sarcini de lucru. (...) Dacă veţi vorbi cu specialişti în resurse umane, cu formatori, cu profesori din mediul universitar, cu angajatori, o să vedeţi că revine acest mesaj recurent, care nu poate să fie întâmplător, referitor la modul în care tinerii se raportează la sarcini de lucru, la disciplina de muncă", a transmis sociologul.

Consilierul la Avocatul Copilului Ligia Crăciunescu a atras atenţia, la rândul său, că utilizarea "excesivă" şi "necontrolată" a platformelor digitale de către minori poate avea efecte negative asupra dezvoltării şi chiar asupra siguranţei lor.

"Promovarea conţinutului nepotrivit, a limbajului violent sau vulgar, a informaţiilor false pe care copiii nu le disting întotdeauna îi pot afecta pe minori din punct de vedere psihologic şi îi pot influenţa negativ. Petrecerea excesivă a timpului pe reţele poate afecta sănătatea mintală a acestora, putând determina anxietate, scăderea stimei de sine, dependenţă digitală. În cazuistica noastră am întâlnit chiar diagnosticul de autism virtual", a indicat ea.

Potrivit acesteia, accesul necontrolat la mediul online îi face pe copii să devină victime ale cyber bullying-ului, ale fraudelor sau racolărilor în scopuri sexuale. De asemenea, "foarte îngrijorătoare" sunt provocările lansate pe reţele de socializare, a evidenţiat Crăciunescu.

"De multe ori s-a constatat că minorele dispărute de fapt au plecat voluntar de acasă la iubiţii lor cunoscuţi în mediul online. Unele dintre ele, din fericire, sunt depistate de organele de poliţie şi se iau măsurile necesare. Altele dintre ele sunt depistate după ce deja au întreţinut raporturi sexuale cu persoanele în cauză. Să ştiţi că, de multe ori, dacă fata are 15 - 16 ani, iubitul avea 35", a explicat consiliera.

Consilierul în Ministerul Educaţiei Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu a menţionat că elevii primesc informaţii despre utilizarea mediului online în cadrul orelor de Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor - TIC, dar şi în cadrul disciplinelor opţionale. La acestea se adaugă activităţi extraşcolare şi campanii tematice organizate la nivel naţional.

Ea a subliniat, totodată, că platformele sunt proiectate să maximizeze timpul petrecut online şi interacţiunea emoţională.

Minorii nu au maturitatea cognitivă pentru a evalua toate riscurile

"Minorii, din păcate, nu au această maturitate cognitivă necesară pentru a evalua toate riscurile digitale. De aceea sunt părinţii, de aceea sunt profesorii şi factorii implicaţi în educarea copilului, să îi susţină. Responsabilitatea trebuie împărţită între platforme care trebuie să asigure siguranţă prin design. Şcoala ar trebui să facă şi face educaţie digitală. Familia să supravegheze şi să fie în permanent dialog cu copiii. De asemenea, statul să asigure un cadru legislativ şi controlul. Nu putem cere unui copil de gimnaziu sau de liceu să lupte singur cu aceşti algoritmi, construiţi de echipe întregi de psihologi comportamentali sau de specialişti", a afirmat consilierul în Ministerul Educaţiei.

Crăciunescu a mai precizat că este important ca minorii să fie conştienţi de riscul dezinformării şi să folosească surse verificate.

"Elevii nu au nevoie doar de competenţe digitale şi tehnice. Au nevoie şi de competenţe de discernământ digital. Algoritmii influenţează ce văd copiii, cât timp stau în online, ce modele sociale adoptă. Ar trebui ca noi, adulţii, să limităm minorii să intre pe anumite platforme sau să îi dirijăm spre anumite platforme care sunt utile. (...) Dacă copiii sunt informaţi că un algoritm poate să îi influenţeze şi venim cu explicaţii, cum anume îi poate influenţa, eu sunt convinsă că ei vor înţelege şi se vor activa, vor începe să gândească critic", a punctat ea, conform Agerpres.

CITEȘTE ȘI: 4 lucruri pe care părinții copiilor fericiți le fac în fiecare dimineață, înainte ca cei mici să plece la școală