Cifrele arată că vârsta medie la care femeile iau în considerare să devină mame a crescut cu peste 5 ani în ultimele trei decenii. Chiar și bărbații se arată mai reticenți și preferă să atingă vârsta de peste 30 de ani înainte de a se aventura în lumea părinților. O consecință directă a acestei evoluții alarmante este prăbușirea ratei natalității în țară.
Evident, există numeroase motive pentru această schimbare de atitudine în rândul tinerilor. Sociologii sugerează că factori precum calitatea vieții, migrația masivă a forței de muncă și lipsa unui sprijin adecvat din partea statului sunt elemente importante care influențează decizia tinerilor de a amâna momentul de a deveni părinți.
Mulți dintre acești tineri părinți au ales să aștepte până după vârsta de 30 de ani pentru a aduce pe lume primul lor copil. Motivul? Dorința de a fi siguri că vor putea oferi copilului lor tot ce este necesar pentru o viață fericită și împlinită.
Datele furnizate de INS arată o scădere alarmantă a numărului de nou-născuți în România. Doar în primele 7 luni ale acestui an, s-au înregistrat cu aproximativ 16.000 de bebeluși mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2022. Mai mult, vârsta medie a femeilor care devin mame a crescut semnificativ, trecând de la puțin peste 22 de ani în 1990, la 27,5 ani în prezent. Potrivit sociologilor, această schimbare reflectă prioritatea acordată de femei carierei și dorința de a se asigura că au stabilitate financiară înainte de a se aventura în lumea părinților.
Citește și Veste bună pentru mamele eroine! Guvernul majorează cu 50% indemnizaţia de creştere a copilului
Statisticile INS și cauzele natalității reduse din România
Sociologii subliniază faptul că decizia de a avea un copil implică mult mai mult decât o singură persoană, deoarece afectează întreaga societate. Cu un sistem de sănătate precar, un sistem educațional subdimensionat și o calitate a vieții mai scăzută, mulți se gândesc de două ori înainte de a decide să aducă un copil pe lume. Factorii precum veniturile modeste adaugă și mai mult presiune asupra acestei decizii.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, România a înregistrat o scădere abruptă a ratei natalității din 1990, iar în 2022, țara a atins chiar un record negativ în acest domeniu. Aceste date subliniază și mai mult impactul complex al deciziilor de reproducere asupra societății românești contemporane.