De ce copiii se poartă „mai urât” cu mama decât cu alte persoane. Ce poate însemna, de fapt, acest comportament

Mama intră însă pe ușă și, în câteva minute, apar plânsul, nemulțumirile, refuzurile sau crizele de furie.

Pentru mulți părinți, contrastul poate fi frustrant. Apare inevitabil întrebarea: „De ce tocmai cu mine se comportă așa?”.

În unele situații, explicația poate fi mai simplă decât pare. Copiii își pot manifesta emoțiile mai intens în preajma persoanei alături de care se simt cel mai confortabil și în siguranță.

Copilul poate acumula tensiune pe parcursul zilei

O zi de grădiniță sau de școală presupune numeroase reguli. Copilul trebuie să stea într-un anumit loc, să asculte, să împartă, să aștepte, să gestioneze mici conflicte și să se adapteze permanent celor din jur.

Chiar dacă pare că s-a descurcat foarte bine, asta nu înseamnă că ziua nu a fost solicitantă pentru el.

Odată ajuns acasă, autocontrolul poate scădea. Iar apariția părintelui cu care are o legătură foarte apropiată poate coincide exact cu momentul în care toate frustrările strânse peste zi ies la suprafață.

„Cu bunica nu face niciodată așa”

Comparația poate face părintele să creadă că procedează greșit. Totuși, faptul că un copil își controlează mai mult comportamentul în alte contexte nu înseamnă automat că acele persoane știu să îl gestioneze mai bine.

Copiii își adaptează comportamentul în funcție de mediul în care se află și de relația pe care o au cu fiecare adult.

În același timp, sentimentul de siguranță nu înseamnă că părintele trebuie să accepte orice comportament. Copilul poate fi lăsat să își exprime furia sau frustrarea, dar limitele rămân importante.

Ce poate face părintele

Primele minute după revedere pot conta. Un copil obosit, flămând sau suprastimulat poate avea nevoie mai întâi de puțin timp pentru a se liniști, nu de o serie de întrebări sau cerințe.

Iar dacă izbucnește, părintele poate separa emoția de comportament: este în regulă ca cel mic să fie furios, dar nu este în regulă să lovească, să arunce lucruri sau să rănească pe cineva.

Așadar, copilul care pare „un înger” cu toată lumea și își arată partea dificilă imediat ce își vede mama nu încearcă neapărat să îi facă viața grea. Uneori, acasă este pur și simplu locul în care nu mai simte nevoia să țină totul în el.