„Până la 50% dintre elevi sunt analfabeți funcțional!” Avertismentul fostului ministru Daniel David

„În primul rând, sistemul de Educație este într-o reformă continuă în aproape orice țară. Niciodată lumea nu e mulțumită de cum funcționează. Totdeauna vrei ceva mai mult. Sistemul nostru însă are o problemă mult mai mare care afectează până la urmă țara.

După diagnosticul pe care l-am făcut, diagnosticul QX, pentru mine a fost foarte important ca analfabetismul funcțional, care grevează sistemul de educație de peste 20-25 de ani, să fie recunoscut ca un risc de securitate națională și l-am introdus în Strategia Națională de Apărarea Țării”, a spus Daniel David într-un interviu la Observator.

Aproape jumătate dintre elevi nu stăpânesc competențe de bază

Datele prezentate sunt îngrijorătoare. Problemele cresc odată cu vârsta elevilor și cu abandonul școlar.

„În zona liceului ajungem în jur de 40 și ceva la sută, dar dacă îi socotim și pe copiii care nu sunt în școală, adică care au abandonat școala, putem merge spre 50%. Este un scor uriaș. Este de neacceptat. Noi avem lumini în sistem, avem olimpici, avem profesori dedicați și avem lucruri foarte bune, dar sunt insule într-un ocean de probleme”, adaugă fostul ministru al Educației.

Aceste procente arată că mulți copii pot citi un text, dar nu îl înțeleg sau nu îl pot folosi în viața de zi cu zi.

Reforma curriculumului. Ce se schimbă în licee

Una dintre direcțiile principale de schimbare vizează materiile și modul în care sunt organizate orele.

„Aș începe mai degrabă cu reforma curriculumului la nivel de liceu. Adică liceul a rămas în urmă sub aspectul legat de curriculum. Ce materii predai, câte ore pentru fiecare materie, ce conținuturi. Avem încă unele manuale foarte vechi, de 20-25 de ani. Acolo am început o reformă importantă, care ar trebui să se implementeze din toamnă”, spune Daniel David.

Școlile primesc mai multă autonomie

Ministerul a decis să lase o parte din decizii la nivelul școlii, astfel încât oferta educațională să se adapteze mai bine elevilor: „Și ce e foarte important este că am descentralizat decizia foarte mult. Adică există un volum, un număr de ore care este la dispoziția școlii și școala va hotărî în ce direcție o să dea acele ore”.

Exemplul oferit de Daniel David arată cum funcționează acest sistem:

„Poți să ai specializarea de matematică-informatică. Dar o școală poate să spună: noi avem câțiva profesori foarte buni de matematică și din orele alea disponibile pe care le am, le dau mai mult în zona de matematică. Altă școală, cu același profil de matematic-informatică, are o rețea de computere extraordinară, are informatician foarte bun și va putea să dea acele ore spre informatică”.

Evaluările se schimbă. Accent pe competențe

Testările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor evalua mai mult decât cunoștințe teoretice.

„Am schimbat modul în care se vor face testările în clasele a doua, a patra și a șasea, pentru că până acum focalizarea era mai ales pe zona de matematică, științe, Limba Română și pe conținuturile predate în școală. Și am cerut să fie mai multe competențe din mai multe discipline testate”, spune fostul ministru.

Daniel David subliniază că școala trebuie să dezvolte opt competențe cheie, de la comunicare și digitalizare până la gândire critică și cetățenie activă:

„Ne focalizăm pe matematică și Limba Română, iar la Bacalaureat mai extindem în anumite specializări. Și acesta este o greșeală. Și atunci, aceste testări vor viza mai multe competențe”.

Evaluarea Națională și Bacalaureatul, în centrul schimbării

Fostul ministru consideră că examenele actuale pun o presiune prea mare pe copii și nu reflectă complet ce știu.

„Este anormal ca după un ciclu de gimnaziu, când noi trebuie să vizăm cele opt competențe cheie, toată testarea să vizeze două competențe din cele opt”, susține Daniel David.

Despre Bacalaureat, el spune:

„Cred că Bacalaureatul la rândul lui trebuie regândit, mai ales în sensul că n-ar trebui să fie folosit pentru admitere la facultate. Bacalaureatul trebuie să fie un test care evaluează competențele pe care le-ai dobândit pe parcursul liceului”.

Educația și riscul social

Daniel David explică legătura directă dintre educație și comportamentul social.

„Analfabetismul funcțional înseamnă că de 25 de ani ne punem pe piață generații care nu sunt adaptate nu doar pentru piața muncii, nu sunt adaptate pentru lumea în care trăiesc, generație vulnerabile la manipulare, la teorii conspiraționiste”, susține oficialul.

El atrage atenția asupra unui efect vizibil în societate: „Aceste generaţii devin agresive, polarizează lucrurile”.

Asertivitate sau agresivitate. Ce învață copiii

Fostul ministru subliniază diferența dintre a-ți cere drepturile și a-i ignora pe ceilalți:

„Trebuie să înțeleagă că o instituție, oricum este ea, este mai bună decât lipsa unei instituții. Fiindcă altfel intervine anarhia, intervine haosul, vocea celui care strigă cel mai tare, pumnul, vocea celui care este cel mai puternic și acesta este un risc pentru tine și pentru viitorul copiilor tăi. Asta nu înseamnă că trebuie sa accepti instituția așa cum este.

Poți să ceri schimbare, poți să ceri distribuirea puterii, poți sa ceri modificări, dar fă-o într-o variantă asertivă, nu uita totuși de un bun simț care trebuie să ne lege pe toți, ca oameni care trăim în aceeași țară. Bate-te pentru drepturile tale, dar respectă drepturilor și interesele celorlalți. Fii asertiv, nu agresiv. Agresivitatea ne distruge pe toții”.

Copilul tău are nevoie să învețe să gândească, să argumenteze și să respecte. Aceste abilități se construiesc în școală, dar și acasă, zi de zi.