Tensiune uriașă în Educație. Herjeu: „Eu aș spune, hai cu greva!” Prof. Rizea explică frustrarea din sistem

În cadrul Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro, moderatoarea Loredana Iriciuc a pus întrebarea care îi frământă pe mulți părinți: „Peste 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să intre în grevă. Contractele se suspendă pentru ei, nu primesc salariu și nici la vechime nu se calculează. Cu toate acestea, tensiunea este atât de mare încât riscul grevei rămâne real. Profesorii spun `nu vrem să blocăm examenele, dar simțim că nu mai avem altă soluție`. Ce nivel de nemulțumire trebuie să existe într-un sistem ca profesorii să facă grevă fix în momente importante ale elevilor și să mai și rămână fără salariu pentru acele zile de grevă?”

Întrebarea nu vizează doar salariile. Vizează un sistem care pare să funcționeze pe acumulări de frustrări.

Petruț Rizea: „Dacă nu a fost o miză la mijloc, nici nu a contat foarte tare”

Petruț Rizea, profesor pentru învățământul primar și psiholog, a reamintit ce s-a întâmplat la precedenta mișcare de protest.

„Greva care s-a făcut acum trei ani, n-a fost făcut în preajma examenelor, adică nu a existat un triger care să forțeze lucrurile și rezultatele n-au fost, adică atitudinea a fost ceva de genul `îi lăsăm în pace să-și facă numărul și trecem mai departe`. Adică, dacă nu a fost o miză la mijloc, nici nu a contat foarte tare”, spune învățătorul.

Cu alte cuvinte, fără presiune reală, fără impact într-un moment sensibil, cei care ne conduc nu reacționează. Iar asta îi împinge pe profesori să ia în calcul perioadele cele mai tensionate din an școlar.

Nemulțumirea nu pornește de la bani

Mulți părinți cred că totul se reduce la salarii. Prof. Petruț Rizea spune că problema este mai largă.

„Nemulțumirile din sistem sunt foarte mari, dar în primul rând nu legate de salarii, de partea financiară, cât legate de ceea ce se întâmplă în sistem, de modul în care sunt tratați dascălii la nivel de sistem, la nivel de conducere, de către părinți, elevi, colegi și așa mai departe. Și, în al doilea rând, o frustrare față de reacția pe care o are societatea față de profesori în ultimul timp”, spune profesorul pentru învățământul primar.

El vorbește despre un climat social ostil.

„Foarte multe glume pe seama lor, comentarii răutăcioase. M-am uitat pe internet și citeam câteva comentarii la adresa noastră cum că n-am face nimic și că ne vrem banii. Nu știu de unde a pornit toată povestea asta și de ce oamenii sunt așa de înverșunați pe noi”, adaugă prof. Petruț Rizea.

În spațiul online, munca profesorului este adesea redusă la cele 18 sau 20 de ore de predare pe săptămână. Se ignoră pregătirea lecțiilor, corectarea lucrărilor, consilierea elevilor, relația cu părinții, formarea continuă. Prof. Rizea explică frustrarea care apare atunci când munca intelectuală nu este percepută ca muncă reală.

„Deci, oamenii, dacă nu văd că se face o muncă fizică cu rezultate palpabile, nu care vin în timp și care poate sunt de nivel abstract, dar nu sunt tangibile, nu le putem atinge, au impresia că aceea nu este muncă, din păcate. Și cred că asta e cel mai frustrant pentru noi”, mai spune învățătorul.

CITEȘTE ȘI: Ministerul Educației, blocat în interimat. Rizea: „Foarte trist!” / Herjeu: „De ce s-ar băga cineva când știe că are mâinile legate?”

Radu Herjeu: „Eu aș spune, hai cu greva”

Radu Herjeu, jurnalist și consultant în comunicare, a adus în discuție mecanismul prin care se obțin schimbări reale.

„Eu aș spune, hai cu greva. Dar eu nu sunt în locul lor, adică eu nu sunt în poziția de a-mi pierde salariul o săptămână, două, trei, o lună. Nu sunt în poziția de a fi înjurat non-stop de părinții că, `a, ne-ați lăsat copiii de izbeliște, munciți 20 de ore pe săptămână și vreți și salarii` și mai departe”, explică expertul.

El recunoaște costul personal al unei greve. Salariul suspendat. Presiunea publică. Criticile constante.

„Eu sunt în poziția în care știu că toate lucrurile astea sunt false și este o percepție greșită și că ei, profesorii, chiar trebuie să ceară mai mult respect din partea societății. Din păcate, în România asta nu se obține nici prin mese rotunde, nici prin, cu tot dragul, emisuni. Asta se obține în piață”, adaugă Radu Herjeu.

Expertul punctează un fapt pe care îl confirmă istoria recentă a protestelor din România.

„Singurele dăți când societatea a reacționat, societatea prin reprezentanții săi, aflați la Palatul Victoria, a reacționat, a fost atunci când a fost presat. Atunci când grevele au avut într-adevăr anvergură și protestele chiar au fost susținute”, mai precizează Radu Herjeu.

De ce eșuează uneori grevele?

O grevă nu înseamnă doar intenție. Înseamnă solidaritate.

„Din păcate, unul dintre motivurile pentru care greva aceea nu și-a atins scopul este pentru că foarte mulți profesori au stat bine mersi acasă și au primit tot salariul, după care s-au bucurat de beneficiile obținute de cei în stradă care au pierdut bani”, susține jurnalistul.

Herjeu vorbește despre o problemă internă: „Atâta timp cât sunt oameni cărora le convine să primească, dar nu le convine să piardă temporal și să se ducă acolo în stradă alături de colegii lor, considerând că, `dar de ce mă duc eu să mă... lasă, oricum se rezolvă`. Ei, uite că nu întotdeauna se rezolvă”.

El dă și o cifră simbolică:

„Altfel s-ar rezolva dacă în piață, în loc să fie, nu știu, 10.000 de profesori, ar fi 100.000 de profesori”.

Ce mesaj primește copilul tău?

În emisiune, Loredana Iriciuc a mai întrebat: „Dacă greva începe înainte de simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, ce mesaj primește un elev de clasa a VIII a sau a XII a când vede că școala lui intră din nou în blocaj?”

Radu Herjeu a răspuns din perspectiva comunicării în familie:

„Eu cred că mesajul trebuie să-l trimită părinții în primul rând și să-i spună: `dragul meu/draga mea, din păcate, profesorii tăi, dintre care unii poate sunt dragi, nu sunt respectați așa cum trebuie. Iar această decizie a lor nu are legătură cu tine, nu este îndreptată împotriva ta, ci este pentru a obține respectul de care ei au nevoie pentru a fi profesori cât mai buni`. În momentul în care se va întâmpla asta, copilul va înțelege”.

Când părintele rupe legătura cu profesorul

Loredana Iriciuc a adăugat o observație incomodă: „Da, din păcate nu se întâmplă mereu așa. Că discutam și cu Petruț Rizea într-o emisiune anterioară, părinții acasă vorbesc profesorii și de rău”.

Prof. Petruț Rizea a confirmat că fenomenul există:

„Da, din păcate așa se întâmplă. Bine, nu aș vrea să generalizez, nu se întâmplă în fiecare caz, dar de foarte multe ori, da, vin acasă cu probleme, cu observații pe care le-au făcut profesorii sau mesaje primite din partea profesorilor și reacția este una de cântat strună, ca să mă exprim așa, copilului și... de a vorbi de profesorul, directorul și așa mai departe, în loc să facă front comun cu profesorii și să încerce să rezolve problema”.

Când copilul te aude pe tine, părinte, cum critici constant școala, el învață că autoritatea didactică nu merită respect. Pe termen lung, asta afectează disciplina, motivația și relația cu învățarea.

„Vrem să fim respectați, dar nu ieșim să luptăm”

Prof. Rizea a vorbit și din experiență personală: „Eu am spus: o să intru în grevă atunci când majoritatea colegilor mei o vor face, pentru că eu am intrat în grevă acum trei ani, într-o perioadă în care nu eram foarte bine pe plan financiar și aveam destul de multe nevoi și de solicitări, dar am făcut-o pentru că am avut un ideal și mi-am dorit să se schimbe ceva”.

Dezamăgirea a venit rapid.

„Și în momentul în care am văzut că în piață din 40 de colegi eram 15, a fost o dezamăgire pentru mine și mi-am dat seama că, ok, se vrea schimbare, vrem să fim respectați, vrem să avem drepturi, dar nu ieșim să luptăm pentru ele. E mai ușor să o facă alții, să pasăm responsabilitatea pe alții”, adaugă prof. Petruț Rizea.

URMĂRIȚI EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI - EPISODUL CU RADU HERJEU ȘI PETRUȚ RIZEA - INTEGRAL: