”Nu ești în stare! Ești leneș”- Criticați comportamentul copilului, nu pe el. Sfaturile specialistului în neuro-știință, Paul Olteanu

Data publicării:
Foto Ilustrativ Pixabay
Foto Ilustrativ Pixabay

Fără să ne dăm seama, ne trezim de multe ori să criticăm copilul fie pentru o notă rea, fie pentru că s-a murdărit, fie că a vărsat din greșeală un pahar cu apă sau poate că e lipsit de respect față de alți copii. 



Critica nu este o metodă eficientă pentru a educa un copil, ba din contra, prin criticarea copilului se obține exact inversul a ceea ce ne dorim, și anume: distrugerea stimei de sine și a încrederii copilului. 

Trebuie să plecăm de la ideea că nimeni nu este perfect, mai ales copiii care nu s-au născut învățați, gata pregătiți să facă față oricărei situații. A greși e omenește și fiecare dintre noi poate greși indiferent de vârstă, dar greșeala reprezintă cel mai importat instrument de învățare și de educare. Doar greșind poți să îți dai seama de cum ar trebui să faci ca pe viitor să eviți situații neplăcute. 

Afirmația "Criticați comportamentul copilului, nu pe el" reprezintă un principiu de bază în disciplina pozitivă și în comunicarea eficientă cu copiii.

Acest principiu subliniază importanța separării comportamentului copilului de identitatea sau valoarea lui ca individ. Prin aplicarea acestui concept, părinții și profesorii pot crea un mediu mai pozitiv și mai empatic pentru copii și pot promova dezvoltarea lor sănătoasă. Iată ce sfătuiește specilistul în neuro-științe Paul Olteanu, într-o emisiune realizată de Europa FM.

”Stima noastră de sine se fundamentează pe niște convingeri care pot fi conștiente sau inconștiente, despre propria noastră valoare, respectiv despre ce merităm să trăim, sau nu merităm să trăim. Încă de când suntem copii, avem niște sisteme de memorie care învață asociativ, nu învață conștient. Nu ții minte când ai învățat ceva, ci trăiești niște experiențe și apar niște asocieri emoționale inconștiente care, ulterior, te ajută sau te încurcă. De pildă: dacă eu, când sunt copil, când îmi exprim o idee sau când fac ceva primesc apreciere - Foarte frumos! Foarte bine! Felicitări că te-ai străduit! - în creier la mine se eliberează dopamina, un hormon care îți dă o stare de bine și de chef de a continua, se poate elibera și oxitocina dacă mă simt iubit, care e hormonul încrederii, al sentimentului că pot fi acceptat. Iar  aceste experiențe, cumulate, vorbim de mii de astfel de experiențe, poate să ducă la unul din două tablouri: ori am un tablou care îmi spune că eu merit apreciere și valorez ceva - am stimă de sine ridicată, sănătoasă, respectiv, dacă am trăit o grămadă de experiențe în care părinții m-au corectat tot timpul, experiențe în care atât la școală cât și acasă mi s-a spus doar ce pot să fac mai bine, acolo, în loc să se elibereze oxitocina, serotonina, dopamina care sunt hormoni care dau stări de bine, se eliberează cortizolul care este un hormon de stres și care îmi dă sentimentul că nu sunt ok, că e anxietate, pericol, că trebuie să fiu vigilent”, explică Paul Olteanu.

A critica copilul pe tema unei note sau a unei teme prost făcute

”Dacă eu critic comportamentul lui sau performanța la o temă, asta nu e problematic. Problematic este dacă îi spun Ești bătut în cap! Nu ești în stare! Nu te duce capul!... Deci una e să criticăm comportamentul, alta e să criticăm persoana. Foarte mulți părinți nu își dau seama că e o mare diferență între: Nu ai fost atent la tema asta vs Ești neatent! Când îi spui unui copil Ești leneș, Ești prost, problema e că acestea devin niște convingeri identitare, iar acest lucru duce la scăderea stimei de sine și la neperformanță”, spune Paul Olteanu.

Prin urmare este important să separăm comportamentul copilului de identitatea copilului, iar atunci când avem ceva de criticat, să nu criticăm persoana, ci comportamentul, modul în care acea persoana a făcut sau nu a făcut un lucru. Astfel se pot construi și menține relații sănătoase și empatice cu copiii. Aceste relații sunt esențiale pentru dezvoltarea lor emoțională și socială.

În loc să spuneți, de exemplu, Ești un copil rău sau Ești obraznic, puteți spune Comportamentul tău nu a fost potrivit în această situație, dar știu că poți face mai bine data viitoare. Acest tip de comunicare constructive îi ajută pe copii să înțeleagă consecințele comportamentului lor fără a-i eticheta sau a le afecta stima de sine în mod negativ.

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Elena Didila | Categorie: Metode si tehnici





DC Media Group Audience
pixel