Studiu: Tipul de naștere influențează mai mult decât alăptarea riscul de rezistență la antibiotice

Analiza a inclus 3.981 de probe de fecale prelevate de la 1.270 de bebeluși și 415 mame, din 14 cohorturi din zece țări, oferind o imagine globală și solidă.

SURSA FOTO: Freepik.com@wirestock

Citește și „Copiii NU erau mai ușor de crescut înainte!” Adevărul din spatele stilului de parenting autoritar? Daniela Gavankar: „Controlul ăsta foarte mare vine dintr-o frică” / VIDEO

Bacteria Ecoli, principala purtătoare de gene de rezistență

Rezultatele au scos în evidență un fapt îngrijorător: intestinul bebelușilor conține o proporție mai mare de gene de rezistență la antibiotice decât cel al adulților, chiar și fără expunere directă la tratamente antibiotice.

Bacteria Escherichia coli, frecventă în aceste stadii, apare ca principal purtător al acestor gene prin intermediul plasmidilor.

Vezi și Contactul „piele pe piele” imediat după naștere: Cum schimbă viața bebelușului și a părinților

Pe măsură ce bebelușii cresc, diversitatea genetică scade și genele de rezistență se reduc treptat, semn că perioada inițială este decisivă pentru această dinamică.

SURSA FOTO: Freepik.com@naypong

Tipul nașterii: factor decisiv mai important decât alăptarea

Cea mai surprinzătoare concluzie a studiului: modul în care se naște copilul, natural sau prin cezariană, și vârsta gestațională sunt factorii cei mai importanți în apariția genelor de rezistență, depășind chiar influența alăptării.

Nou-născuții prin cezariană prezintă o diversitate mai mică, dar concentrații mai ridicate de gene de rezistență, comparativ cu cei născuți pe cale naturală.

Altfel spus, nașterea prin cezariană lasă „amprente microbiene” cu implicări clare în rezistența la antibiotice.

Citește și De ce se trezesc bebelușii atât de des noaptea?

Alăptarea exclusivă, un aliat puternic

Deși impactul alăptării nu a fost principalul concluzionat de studiul principal, alte cercetări confirmă rolul ei protector:

Lactația exclusivă în prima lună poate reduce considerabil numărul genelor de rezistență la antibiotice la bebeluși născuți prin cezariană, comparabil cu nivelurile celor născuți vaginal.

Iar alăptarea timp de cel puțin șase luni, conform recomandărilor OMS, se asociază cu o microbiotă mai sănătoasă, având mai puțini agenți rezistenți la antibiotice.