„Am petrecut șapte ani studiind cultura performanței și am intervievat sute de copii cu rezultate excelente și familiile lor. Un subiect care revine constant este influența admiterii la facultate asupra relației dintre părinți și adolescenți”, susține un expert în parenting.
Într-un proces competitiv, costisitor și nesigur, e ușor de înțeles tentația părinților de a controla fiecare detaliu. Dar acest comportament duce adesea la conflicte și tensiuni, susține experta în parenting Jennifer Breheny Wallace, autor de bestseller.
SURSA FOTO: freepik.com @Stockbusters
„Am observat câtă presiune pune cursa admiterii la facultate pe viața de familie, așa că am stabilit o regulă de neîncălcat. Cu cei trei adolescenți ai mei, nu discutăm despre planurile de după liceu până în primăvara clasei a XI-a.
Din acel moment, vorbim despre facultate doar o oră pe săptămână, la o oră aleasă de copil, de obicei duminica după-amiază. Aceste limite ne ajută să păstrăm echilibrul. Subiectul nu ne acaparează fiecare conversație”, povestește experta în rubricile CNBC.
Această regulă a schimbat totul. A oprit fluxul constant de întrebări anxioase: „Ai terminat eseul suplimentar? Ai cerut recomandarea profesorului?”
„Acum, adunăm toate întrebările și le discutăm doar duminica. Restul săptămânii rămâne pentru activitățile și gândurile lor”, adaugă Wallace.
Scopul nostru este să le oferim spațiu pentru a se dezvolta, pentru a-și explora interesele și curiozitățile, fără ca totul să fie filtrat prin prisma admiterii la facultate.
„Copiii știu că pot vorbi oricând cu noi, dar, limitând întrebările noastre anxioase, reducem presiunea uriașă pe care o simt deja”, completează experta.
Tot mai multe cercetări arată că elevii din școlile de elită, cu rezultate ridicate și activități diverse, au niveluri mai mari de anxietate, depresie și consum de substanțe decât media națională.
Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină au clasificat acești adolescenți ca fiind „grup de risc”, alături de copiii care trăiesc în sărăcie, în plasament sau cu părinți încarcerați.
Fundația Robert Wood Johnson a ajuns la aceeași concluzie. A identificat „presiunea excesivă de a performa” drept una dintre principalele amenințări la adresa sănătății mintale a adolescenților, la același nivel cu traumele și sărăcia.
Poate părea surprinzător ca elevii din școli privilegiate să fie incluși în aceeași categorie cu cei vulnerabili, dar datele arată că ambele grupuri se confruntă cu stres cronic și constant, care afectează sănătatea fizică și psihică.
SURSA FOTO: freepik.com @DC Studio
Sentimentul de „a conta”, de a fi valorizat, este un factor important pentru echilibrul emoțional al tinerilor.
Adolescenții învață că au valoare prin mesajele pe care le primesc acasă. Una dintre cele mai eficiente metode este să le arăți că valoarea lor este necondiționată.
„O mamă mi-a povestit un exemplu pe care l-a folosit cu fiul ei. A ridicat o bancnotă de 20 de dolari și l-a întrebat cât valorează. Apoi a mototolit-o, a aruncat-o pe jos și a pus-o într-un pahar cu apă. Cât valorează acum?, l-a întrebat. Valoarea era aceeași”, povestește experta.
La fel ca acea bancnotă, valoarea copiilor nu scade când greșesc la un test, nu sunt aleși într-o echipă sau nu sunt invitați la o petrecere. Datoria noastră este să le reamintim că valoarea lor nu depinde de reușite.
Viața de părinte înseamnă adesea liste nesfârșite de lucruri de făcut, iar copiii nu mai văd bucuria de a fi în preajma lor. Încearcă să-i saluți zilnic cu aceeași bucurie cu care te întâmpină un câine de familie.
Gesturile simple și constante care arată iubire necondiționată pot schimba atmosfera din casă. Ele transmit copiilor că valoarea lor nu depinde de performanță.
„În familia noastră, această idee a inspirat regula o oră pe săptămână. Este modul nostru de a aplica în practică teoria că fiecare copil are nevoie să simtă că contează. Acasă trebuie să fie locul unde nu trebuie să demonstrezi nimic”, spune Wallace.
Când copiii nu simt că trebuie să performeze pentru a primi apreciere, își pot urmări obiectivele care au sens pentru ei.
„Anul acesta, când fiica mea trece prin procesul de admitere, păstrez regula noastră de duminică. Pentru că relația cu copiii mei este mult mai importantă decât orice scrisoare de acceptare”, conchide experta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
