De ce ajung unii părinți să devină autoritari? Psihologul și profesorul universitar Daniela Gavankar explică, în cadrul emisiunii Părinți Prezenți, cum frica și educația primită în copilărie perpetuează un stil de parenting rigid și rece, care afectează dezvoltarea copilului.
„Sunt mame care, fără să-și dea seama, se poziționează față de copilul lor cu o autoritate aproape militară: «Faci ce spun eu!», «Nu e loc de discuții», «Eu știu ce e mai bine pentru tine». Din ce răni personale sau modele moștenite vine acest tipar autoritar?” a întrebat moderatoarea Loredana Iriciuc.
Daniela Gavankar, psiholog, profesor universitar, mentor pentru psihologi și coach a răspuns: „În primul rând, controlul ăsta foarte mare vine dintr-o frică, care de multe ori este dată mai departe”.
Este frica transmisă din generație în generație care se transformă în control, iar controlul în autoritate rigidă.
„Frica de a nu lăsa controlul, de a nu scăpa copilul din mână. Chiar așa se și exprimau părinții: «să nu-i crească coarne», «să nu-l scap din mână», «să nu o ia copilul razna».
Practic, dacă te uiți în profunzime, în spatele modului în care noi reacționăm, de cele mai multe ori este o frică.
«Mi-e frică să nu scap copilul din mână». Deci, eu ce vreau? Vreau să fie copilul bine. Și, atunci, eu cred că este bine dacă eu vin acolo cu foarte mult control pentru că doar eu știu ce e mai bine pentru copilul meu”, explică Daniela Gavankar la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @standret
Multe dintre mamele autoritare de azi sunt, de fapt, foste fetițe crescute cu teamă.
„Sunt mame care sunt autoritare și pe care le cunoaștem foarte bine pentru că atunci când noi am fost copii, în general, mamele erau autoritare. Ăsta era tipul de educație care ni s-a aplicat nouă”, spune experta.
Așa s-a născut mitul copilului „cuminte” din trecut. Nu era cumințenie, era teamă, nu era respect, era supunere. Copiii nu comentau nu pentru că înțelegeau, ci pentru că știau că vor fi pedepsiți.
„Copiii nu erau mai ușor de crescut înainte cum de multe ori se spune «da, dar înainte copiii aveau respect». Nu! Erau educați în acest stil autoritar și cu foarte multă agresivitate și copiii trăiau în frică. Deci, nu comentau de frică că nu stătea nimeni la discuții cu ei și reacțiile părinților erau agresive”, mai explică Daniela Gavankar.
Un alt obstacol în calea schimbării este percepția greșită că agresivitatea a dat roade.
„Ce se întâmplă este faptul că în urma acestei metode de educație, foarte mulți dintre noi am ajuns să învățăm foarte bine, să mergem la școală, să avem joburi foarte bune și practica asta a fost o confirmare a faptului că au făcut bine și că asta era calea corectă.
Există foarte multe mame autoritare care efectiv se uită în spate și văd rezultatul: «oamenii ăștia care au ajuns bine, ei toți au fost bătuți și au crescut în regimul comunist cu multă agresivitate și uite ce bine au ajuns. Deci, practica asta este calea». Și, atunci, se perpetuează acest model de educație”, spune Daniela Gavankar.
Dar Gavankar subliniază un aspect important: faptul că am reușit în ciuda acestor metode, nu datorită lor. Și da, există părinți care spun că dacă le-au ieșit lor lucrurile așa, atunci acela e drumul „corect”. Doar că uită să se uite la prețul plătit: anxietăți ascunse, probleme de relaționare, lipsa autenticității și a încrederii în sine.
SURSA FOTO: freepik.com @seventyfour
De multe ori, tații vin cu așteptări nerealiste: copilul să fie cuminte, să nu alerge, să nu se miște, să nu deranjeze. Iar când copilul nu se conformează, apare ideea că „nu vrea să fie cuminte”, de parcă răutatea ar fi o alegere.
„Există și mame autoritare, dar, în principal, tații sunt în acest tipar. Copilul trebuie să fie cuminte, să stea locului, să nu miște. Asta, plecând de la premisa că un copil ar putea să fie cuminte, dar dacă nu e cuminte, nu e cuminte pentru că nu vrea.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă că nu înțelegem psihologia copilului și cum se dezvoltă el. Un copil, când e mic, aleargă, țipă, greșește pentru că el este o ființă în formare, nu știe să fie responsabil, cuminte și așa mai departe”, mai spune psihologul Daniela Gavankar.
Neavând o imagine clară despre ce presupune dezvoltarea psihologică a copilului, mulți părinți cred că doar prin control rigid pot forma un adult responsabil. Așa apare educația rece, cu reguli stricte, fără loc de greșeală sau vulnerabilitate.
„Pentru că de multe ori noi nu știm exact cum este un copil, ne gândim că trebuie să-l transformăm într-o ființă responsabilă cu acest control, cu foarte multe reguli, cu foarte multă răceală și asta determină stilul autoritar”, conchide Daniela Gavankar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil