Finlanda a atras atenția lumii cu rezultate excepționale la PISA și cu o abordare diferită: școala începe mai târziu, temele sunt minime, iar jocul e parte din curriculum. Iată ce spun rapoartele internaționale și cum se pot adapta ideile acestea în România.
Când auzim că Finlanda amână începerea școlii până la 7 ani, mulți dintre noi tresărim. Nu pare logic: cum pot copiii ajunge la rezultate bune dacă încep mai târziu?
Răspunsul vine din cercetări și din practica publică: nu e vorba doar de „când” începe școala, ci „ce” se întâmplă înainte și cum sunt concepuți primii ani de învățare.
SURSA FOTO: freepik.com @boogy
Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că sistemele care pun accent exclusiv pe ore formale timpurii și pe teste standardizate nu garantează rezultate pe termen lung.
Finlanda a mizat pe un parcurs gradual: grija pentru dezvoltare socială, limbaj, joc și autonomie în primii ani, pentru ca la 7 ani copiii să fie cu adevărat pregătiți pentru învățarea formală.
În Finlanda vorbim despre un model de tip „educare”, unde grădinița nu este numai locul unde un copil e supravegheat, ci primul loc de învățare real. Agenția Națională pentru Educație din Finlanda (Finnish National Agency for Education) descrie pre-școala drept un spațiu pedagogic centrat pe experiențe, joc și dezvoltarea competențelor sociale, componente pe care majoritatea curriculumurilor timpurii din alte țări le neglijează.
Asta înseamnă: joacă liberă, proiecte practice, explorare în natură și relații constante părinte-educator.
Unul dintre pilonii sistemului finlandez e calitatea profesorilor. Formarea universitară de nivel înalt pentru profesori, statutul social și respectul pentru meserie sunt factori enumerați mereu când se discută „secretul” Finlandei.
Majoritatea cadrelor didactice au masterat, iar intrarea în învățământ este competitivă. Practic, sistemul investește în oameni, nu în teste.
Acest lucru are efecte practice: profesorii au autonomia de a adapta cursul la ritmul clasei, nu sunt conduși de manuale și teste.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Finlanda evită testele naționale timpurii și nu practică sistemul de clasificare/selecare la vârste fragede. Evaluarea e în mare parte formată și bazată pe observații ale profesorilor, nu pe teste standardizate.
OECD remarcă că această abordare reduce anxietatea copiilor și îi permite să învețe fără frica performanței imediate.
Rezultatul? Copiii intră în sistemul formal cu motivație, curiozitate și capacități sociale deja antrenate, iar când vin testele internaționale (ca PISA), Finlanda apare constant bine poziționată.
Joaca este catalizatorul cognitiv: prin joacă copiii dezvoltă limbaj, rezolvare de probleme, cooperare, empatie. În Finlanda, învățarea prin joacă nu este o opțiune, e o predilecție.
Documentele pedagogice ale sistemului finlandez subliniază valoarea timpului petrecut în natură, jucându-se și experimentând, mai ales în primii ani.
Acesta nu este doar romanticism nordic: studiile arată că copiii care au avut experiențe educaționale bazate pe joacă manifestă la școală mai multă reziliență, capacitate de concentrare și creativitate.
Un alt lucru care surprinde este politica „temelor reduse”. Finlandezii cred că orele petrecute în familie, timpul liber și activitățile extra-școlare de calitate sunt mai productive pentru dezvoltarea copilului decât volumul mare de teme impuse acasă.
Prin urmare, nivelul de stres scade, iar învățarea devine mai durabilă.
Finlanda a construit un sistem centrat pe egalitate, orice copil are acces la resurse, sprijinuri și oportunități similare, indiferent de mediul familial.
Serviciile sociale, mesele școlare subvenționate, profesori bine formați în tot teritoriul, toate reduc decalajele. OECD notează în rapoarte că politicile orientate spre echitate contribuie decisiv la rezultatele generale ale sistemului.
Nu înseamnă lipsă de rigurozitate. Nu înseamnă că nu se învață citit sau matematică; înseamnă că întâi se construiește fundația: limbaj, calme emoțional, capacitatea de colaborare. Și apoi, când începe școala formală, învățarea este mai eficientă.
Nu e o rețetă care se importă „la pachet”, fiecare societate are particularități, culturale și economice. Dar principiile, educație timpurie de calitate, profesori bine pregătiți, echitate și joacă cu sens, sunt universal aplicabile.
În Finlanda, o dimineață la grădiniță poate însemna: joc liber în aer liber, activități de grup conduse de educatoare (mici proiecte de natură), povești spuse în cerc, jocuri de construcție și o masă luată împreună.
Copiii învață să-și pună singuri hainele pentru joacă, să împartă, să negocieze și să-și rezolve micile conflicte, toate acestea, spune literatura de specialitate, construiesc competențe fundamentale pentru succesul școlar ulterior.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Există pași practici pe care orice familie sau școală îi poate testa, fără reforme structurale masive:
Mai mult timp de joacă cu sens: include activități care presupun explorare, planificare și colaborare (chiar și 20 - 30 minute pe zi în plus contează).
Mai puține teme inutile: prioritizează calitatea activităților de acasă, un mic proiect, citit împreună, o discuție reflectivă.
Citirea ca ritual: introdu lectura ca timp de conectare, nu ca obligație.
Implicarea comunității: organizează „nesting” simplu, prieteni care ajută cu pregătiri, schimb de idei între părinți, ateliere de joacă.
Valorizarea profesorilor: susține formarea continuă, recunoașterea muncii lor și autonomia în clasă.
Acestea nu reproduc Finlanda peste noapte, dar pot schimba cultura locală a învățării.
Pasi Sahlberg, unul dintre cei mai autoritari comentatori ai sistemului finlandez, atrage atenția că succesul Finlandei vine dintr-o combinație de politici publice, încredere socială și investiții pe termen lung, nu dintr-o singură „scurtătură”.
În plus, documentele OECD pentru Finlanda subliniază că există acum provocări, uniformizarea serviciilor, presiuni financiare și schimbări demografice care cer adaptare continuă.
Așadar, e vorba de un set coerent de principii: educație centrată pe copil, profesori puternici, echitate și învățare prin experiență.
Finlanda ne amintește că educația este o investiție pe termen lung. În loc să alergăm după performanță imediată, merită să construim fundația: copii curioși, rezilienți, capabili să coopereze și să gândească critic.
Acel „mai târziu, dar cu temei” nu fură timp de învățare, îl multiplică.
OECD, Education Policy Outlook, Finland (raport recent).
World Economic Forum, „10 reasons why Finland’s education system is the best in the world”.
World Bank, Pre-school education in Finland (analiză).
The Guardian, articole de investigație despre sistemul finlandez de educație.
Financial Times, articole despre inovații educaționale din Finlanda.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil