În ultimii ani, părinții au început să caute nume cu poveste, cu rădăcini și identitate. După valul de nume moderne și internaționale, interesul pentru prenumele vechi, din perioada interbelică, a revenit puternic.
Mulți părinți aleg să readucă la viață numele străbunicilor. Fenomenul nu este întâmplător. Sociologii explică această tendință printr-o nevoie tot mai mare de stabilitate și apartenență.
Într-o lume grăbită și incertă, numele vechi par o ancoră în tradiție. Ele aduc o notă de rafinament, dar și de continuitate între generații.
SURSA FOTO: freepik.com @anutaphoto
Institutul Național de Statistică arată că, în 2024, numele inspirate din tradiția românească au crescut cu peste 20% în registrele de stare civilă. Sociologul Dumitru Sandu explică faptul că părinții de azi nu mai caută doar sonoritate, ci și sens. Aleg un nume care transmite o poveste.
Fenomenul este vizibil și în alte țări europene. În Marea Britanie, conform datelor Office for National Statistics, nume precum Elsie, Mabel sau Arthur au revenit în topul celor mai populare prenume pentru nou-născuți, deși dispăruseră aproape complet în anii ’80. În Franța, nume vechi precum Louise, Léon și Marguerite sunt din nou la modă.
România urmează aceeași tendință. Părinții redescoperă farmecul numelor simple, pline de semnificație, care spun ceva despre origini și valori.
În arhivele de stare civilă din perioada 1918-1938, cele mai des întâlnite nume feminine erau Maria, Ileana, Ecaterina, Elena și Paraschiva. Pentru băieți, predominau numele Ion, Gheorghe, Vasile, Nicolae și Dumitru. Acestea reflectau o legătură puternică cu tradiția religioasă și cu familia.
Numele Maria, de exemplu, derivă din ebraicul „Miryam” și înseamnă „cea iubită”. A fost purtat de nenumărate femei din generațiile trecute, simbolizând puritate și devotament.
Elena provine din grecescul „Helene”, cu sensul de „lumină” sau „strălucire”. În cultura românească, era adesea ales pentru fetele născute primăvara, ca simbol al unui nou început.
La băieți, numele Ion, de origine ebraică, înseamnă „darul lui Dumnezeu”. Era considerat un nume de binecuvântare, transmis din tată în fiu.
Gheorghe, cu rădăcini grecești, înseamnă „lucrător al pământului”, simbolizând hărnicia și legătura cu natura. Dumitru are aceeași origine agrară, derivând din „Demetrios”, zeul recoltelor.
Aceste nume transmiteau valori și speranțe pentru copil.
Psihologii explică această revenire printr-un fenomen numit „nostalgia generațională”. Potrivit unui studiu publicat în 2024 în Journal of Social Identity, părinții născuți după 1990 tind să caute echilibru între modernitate și rădăcini. Pentru mulți, alegerea unui nume vechi este un mod de a aduce un omagiu familiei.
Mulți părinți spun că numele vechi le dau copiilor o identitate puternică. Într-un sondaj realizat de platforma BabyCenter România, 64% dintre respondenți au declarat că preferă nume tradiționale pentru că „nu se demodează”. Alte 28% au spus că vor să transmită copiilor o legătură cu bunicii.
Pe rețelele sociale, se observă un interes tot mai mare pentru nume precum Ana, Sofia, Ilinca, Tudor, Matei sau Carol. Unele dintre ele, precum Carol și Elisabeta, reflectă și influența regalității românești, care rămâne o sursă de inspirație elegantă.
SURSA FOTO: freepik.com @user6529390
Alegerea numelui nu mai este un act impulsiv. Mulți părinți petrec săptămâni căutând originea și semnificația fiecărui nume. În mediul urban, se observă o combinație interesantă între tradiție și modernitate. Părinții aleg adesea nume vechi, dar scurte și ușor de pronunțat.
Un exemplu este numele Clara, folosit frecvent în perioada interbelică și care înseamnă „luminoasă” sau „clară”. La băieți, se remarcă revenirea numelor Emil și Victor, ambele cu rezonanță clasică și semnificații puternice.
Antroponimul, explică lingvistul Rodica Zafiu, funcționează ca un marker cultural. El spune o poveste despre epoca în care a fost ales. Când un nume vechi revine, înseamnă că societatea caută din nou valorile asociate acelui timp: modestia, eleganța, demnitatea.
Am întâlnit o mamă din Brașov care a ales pentru fiica ei numele Paraschiva, același purtat de străbunica din partea tatălui. „Toată lumea s-a mirat la început. Dar pentru mine, Paraschiva e o poveste. Era o femeie puternică, muncitoare, blândă. Vreau ca fiica mea să știe că poartă ceva din forța ei”.
Astfel de povești devin tot mai frecvente. Alegerea unui nume vechi nu mai ține doar de estetică, ci de dorința de a da copilului o moștenire emoțională.
În Statele Unite, Baby Names Institute a anunțat în raportul pe 2025 că numele vintage sunt cea mai puternică tendință a deceniului. Se remarcă revenirea numelor Eleanor, Clara, Arthur și Theodore. Cercetătorii spun că părinții le asociază cu valori precum înțelepciunea și stabilitatea.
În România, fenomenul are și o componentă identitară. Experții spun că revenirea la numele vechi este o formă subtilă de redescoperire a culturii naționale”. Într-un context globalizat, numele românești devin o formă de diferențiere pozitivă.
Copiii care poartă nume din perioada interbelică vor crește într-un context modern, dar cu o legătură afectivă cu trecutul. Psihologii susțin că această continuitate poate contribui la un sentiment mai stabil de identitate.
Copiii care știu povestea numelui lor dezvoltă o imagine de sine mai clară și o conexiune emoțională mai profundă cu familia.
Numele, spun antropologii, este primul simbol al apartenenței. Alegerea unui nume vechi înseamnă, în fond, alegerea unei povești. Într-o lume în care totul se schimbă, părinții par să redescopere valoarea permanenței.
Nume de fete care vor fi în tendințe în 2026
Nume clasice de fetițe care nu se demodează niciodată
Acestea sunt cele mai frecvente nume printre bebelușii născuți începând din 2020
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
