Ministerul Educației a lansat 10 direcții de reformă pentru următorii ani, de la curriculum și evaluare, până la statutul profesorilor și cercetare.
Ministerul Educației a lansat un document, care trasează 10 reforme fundamentale pentru sistemul de educație și cercetare din România. Este, pe hârtie, una dintre cele mai clare încercări de a aduce coerență într-un sistem marcat de improvizație, inechitate și decalaje uriașe între realitatea din școli și cerințele societății.
Reforma pornește de la curriculum și ajunge până la modul în care sunt plătiți profesorii, cum se face evaluarea în școală, cum este legată educația de piața muncii și cât de relevantă este cercetarea universitară pentru nevoile României.
Reforma începe cu o promisiune veche, dar nerezolvată: actualizarea curriculumului. Se vorbește despre planuri-cadru standard și pilot care vor ajunge în licee începând cu toamna lui 2025.
Programele școlare noi, manualele și formarea profesorilor vor trebui să fie gata în timp record, pentru ca elevii de liceu să nu mai învețe după structuri gândite în urmă cu două decenii.
Iar după liceu, urmează același proces și pentru ciclurile primar și gimnazial.
Tot în această direcție se deschide și o linie de lucru pentru educația timpurie: programa pentru grădiniță va fi analizată și actualizată până în 2026.
La polul opus al sistemului, în învățământul tehnologic și profesional, se promite o extindere consistentă a sistemului dual, adică mai multă practică în companii, alături de teoria din școală.
Un alt punct este modul în care sunt evaluați elevii, profesorii și școlile.
Reforma propune o regândire completă a evaluării naționale și a examenului de bacalaureat, cu implementare preconizată din 2027.
Accentul va fi pus pe standarde clare, pe progresul individual al elevilor și pe un sistem de evaluare care să fie mai mult decât o bifă birocratică.
Reforma promite și o schimbare de arhitectură a sistemului școlar, mai ales în zonele rurale. Aici se urmărește comasarea școlilor mici și crearea unor campusuri moderne, cu transport școlar, masă caldă și programe „Școală după școală”.
Este un proiect ambițios, dar care vine și cu riscuri: copiii vor parcurge distanțe mai mari, iar comunitățile locale ar putea pierde școli istorice, cu tot ce înseamnă ele pentru viața satului.
O miză sensibilă este și statutul profesorului. Ministerul anunță o reformă a formării inițiale, a stagiaturii și a titularizării. Se vorbește despre creșterea atractivității carierei didactice, cu salarii competitive și parcursuri de carieră clare.
Însă fără un sistem real bazat pe merit și fără o evaluare onestă a performanței, aceste intenții riscă să rămână doar pe hârtie.
În paralel, se propune racordarea educației la bunele practici europene.
Nu e vorba doar de formulări elegante, ministerul își asumă transparent criterii de etică, recrutare corectă, evaluare independentă și trasabilitate în carieră.
În învățământul superior, se pregătește o diferențiere clară între universitățile axate pe formare profesională și cele care se concentrează pe cercetare.
Din 2025, universitățile vor trebui să își definească misiunea și să-și asume un model coerent: fie pregătesc forța de muncă, fie dezvoltă cunoașterea avansată.
Implementarea bunelor practici europene/internaționale în formarea adulților, în cadrul reformei europene „Union of Skills”.
Cercetarea românească primește, în teorie, o atenție aparte. Evaluarea institutelor CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) va începe în 2025, cu scopul de a concentra resursele în structuri performante.
Accentul cade pe relevanță economică și socială, dar și pe bune practici: integritate academică, publicare etică, finanțare transparentă.
În fine, o instituție-cheie – Autoritatea Națională pentru Calificări – va trebui să asigure legătura dintre școală, viața profesională și învățarea pe tot parcursul vieții. Se anunță microcertificări, standarde ocupaționale noi, coduri QR pe diplome, compatibilitate cu platforme europene.
Aceste 10 reforme sunt însoțite și de măsuri transversale: combaterea abandonului școlar, digitalizarea proceselor educaționale, sprijin pentru minorități și diaspora, alături de o promisiune-cheie, ca educația să ajungă la 15% din bugetul general până în 2030.
Ministrul Educației: „Norma didactică a profesorilor va crește”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil