Beneficiul apare la nivelul întregii familii, nu doar al celor mici.
Iată șase abordări parentale care duc constant la copii mai sănătoși și mai echilibrați.
Renunță la regula „farfuriei goale”
Când îți obligi copilul să mănânce tot din farfurie, îl înveți să ignore semnalele corpului care îi spun că s-a săturat. Oamenii care mănâncă echilibrat lasă adesea mâncare în farfurie pentru că își ascultă corpul. Cei care mănâncă compulsiv se opresc abia când termină tot sau când se simt prea plini. Nu mai aud semnalul care spune „destul”.
Un studiu a arătat că băieții ai căror părinți insistau să termine tot din farfurie cereau porții mai mari atunci când mâncau în afara casei. Cercetătorii, citați de Your Tango, au constatat că acest tip de educație alimentară are efect invers, copiii nu învață să își regleze singuri cantitatea de mâncare.
Oferă un model de porții sănătoase
Află cât are nevoie copilul tău să mănânce pentru a crește sănătos. Dimensiunea porțiilor contează. Discută cu medicul pediatru sau cu un dietetician și asigură-te că mesele includ alimente din toate grupele.
Chiar și copiii de vârstă preșcolară pot învăța diferența dintre proteine, carbohidrați și grăsimi. Dacă nu îi place spanacul sau peștele, caută alternative nutritive similare.
Ia copilul cu tine la cumpărături și implică-l în alegerea alimentelor. Pe măsură ce crește, arată-i cum să citească etichetele. Transformă porțiile sănătoase într-un joc.
Copiii mai mari pot învăța și despre aditivi și cum să îi evite pe cei nocivi.
Nu folosi desertul ca recompensă sau pedeapsă
Multe sărbători sunt asociate cu mâncarea. Ziua de naștere fără tort sau Halloween fără dulciuri sunt greu de imaginat. Recompensele funcționează, dar când succesul este celebrat cu deserturi sau gustări hipercalorice, copilul poate ajunge adultul care marchează orice reușită cu mâncatul excesiv.
„Când copiii mei erau mici, foloseam farfurii compartimentate. Puneam toate alimentele pe masă, inclusiv desertul. Astfel, desertul nu devenea ceva special, era doar o parte a mesei”, spune terapeuta Gloria Arenson.
Un studiu din Olanda, realizat pe peste 3.600 de copii, a arătat că părinții care își recompensau copiii de 4 ani cu dulciuri aveau, la 9 ani, copii mai mofturoși și mai predispuși la mâncat emoțional, pentru că dulciurile au devenit pentru ei mult mai valoroase decât alimentele sănătoase.
![]()
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Recunoaște legătura dintre stres și poftele alimentare
Mulți oameni mănâncă compulsiv pentru a calma emoții neplăcute. Cercetătorii de la Stanford au demonstrat că poftele apar când stresul dezechilibrează dopamina și serotonina din creier. Serotonina are efect calmant. Când mâncăm alimente gustoase, nivelul ei crește.
Observă momentele în care copilul tău este stresat și învață-l să gestioneze anxietatea sau tristețea fără a apela la mâncare. Încurajează-l să spună ce îl apasă. Ascultă-l cu atenție și ajută-l să își rezolve emoțiile.
Evită poreclele care rănesc
Dacă copilul tău are kilograme în plus, nu îl eticheta și nu îl face de rușine pentru aspectul fizic. Caută modalități de a-i crește stima de sine. Poate are abilități la muzică, dans sau alte domenii.
Un studiu a arătat că peste jumătate dintre adolescente au fost tachinate de membrii familiei din cauza greutății. Aceste fete au raportat o insatisfacție corporală mult mai mare și un risc crescut de comportamente alimentare nesănătoase.
Fii un model sănătos
Mesajul „fă ce spun eu, nu ce fac eu” este extrem de nociv. Întreabă-te dacă ești un model bun pentru copilul tău în privința alimentației, gustărilor și cumpărăturilor. Mănânci compulsiv? Ții diete extreme? Ascunzi dulciuri? Îți critici corpul? Ce aude copilul tău când te privești în oglindă.
Dacă nu îți accepți propriul corp, îl înveți că aspectul contează mai mult decât cine este.
„Dacă aplici aceste șase principii, investești în viitorul copilului tău și îl ajuți să devină un adult sănătos, echilibrat și ferit de tulburări de alimentație”, conchide terapeuta.