EXCLUSIV Ce așteptări are sistemul de la noul ministru: „Marea noastră problemă este că știm multe lucruri, dar înțelegem puține” / VIDEO

Prof. univ. dr. emerit Ioan Neacșu, de la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, spune că noul ministru ar trebui să fie un om „care să fie potrivit la vremuri noi, timpuri noi, oameni noi”. 

„Aș face întâi o trimitere la o aniversare de anul acesta a lui Spiru Haret pentru că el a fost ministrul care în imaginea mea ar putea reprezenta un model. Legat de vremurile noi, ne trebuie un om care să fie potrivit la vremuri noi, timpuri noi, oameni noi. Nu am prea multe date despre personalitatea noului ministru. Portofoliile sunt unul dintre criteriile care pun, dar trebuie să fie un om care să iubească școala mai mult decât pe sine.

Profilul dorit al calităților care dau valoare, brandul sistemului de învățământ din România care se află într-o ușoară criză, ca să nu o numesc o acută criză de personalități. Din punctul meu de vedere, încerc să fac un profil spunându-vă câteva dintre calitățile pe care le-aș vedea eu mai degrabă ca fiind rezonante cu timpul. E un fel de profil idealizat ca orice profil. În primul rând, aș vrea la vremurile acestea de criză, ne trebuie un om cu o puternică cunoaștere a realităților, lângă cunoaștere aș pune și o altă calitate: să le înțeleagă. Marea noastră problemă este că știm multe lucruri, dar înțelegem puține, nu e vorba de ministru.

Rugămintea ar fi să nu se creeze o tensiune în percepția noastră între a ști să negocieze, a fi rezilient, dar totul merge pe o anumită viziune, o viziune care să arate că mesajul pe care îl dă nu este doar empatic, dar că el valorizează ce a fost tradițional în cultura formării profesionale a viitoarelor cadre didactice, pentru că el din nefericire nu lucrează ca ceilalți miniștri cu un singur tip de personalități profesionale. Ci cu o mare diversitate: de la matematică, la lingviști, la oameni care lucrează în domeniul al substanțelor toxice- chimia, fizică, dar în același timp și cu artele: muzica, artele plastice, cu dezvoltarea corporală, intelectuală sau cognitivă și educația morală”, a spus profesorul Ioan Neacșu.

„Și lucrează cu diverse niveluri ale corpului educației, de la creșă, că a intrat în sistemul de învățământ, preșcolari, școlari etc până la liceu și studenți”, a intervenit moderatorul Sorin Ivan.

„Fiecare nivel și fiecare profesor are propria personalitate, propriile cerințe, iar lumea educațiilor este plină de provocări. Dau exemplu dependențele, violența, starea de sănătate a multora dintre ei cu fragilități nepermise sau nu ar trebui să fie permise, cu fragilități ale profesorilor, dar la nivelul resurselor umane potențialul trebuie mărit, trebuie să i se acorde atenție pentru că există un element ușor pasat al jurisdicției mediului școlar. Dau exemplu zgomotele, nu în sens auditiv, ci zgomotul mental”,  a explicat Prof. univ. dr. emerit Neacșu.

„Marea problemă este că noi nu avem la ora actuală un proiect de țară”

Misiune și viziune. Doi termeni care apar în contextul bunei funcționări a sistemului educațional. Sorin Ivan punctează faptul că fiecare ministru a avut, de-a lungul timpului, propria viziune, ceea ce a dus la un șir fragmentat de tentative soldate cu încercări și atât.

„Problema se pune atunci când un ministru este angajat își asumă o astfel de misiune, vine în fața națiunii și spune care este proiectul lui. Marea problemă este că noi nu avem la ora actuală un proiect de țară. E nevoie de timp și pentru un astfel de proiect.

Ar trebui eșalonat prin subproiecte, așa cum un ministru care vine are cel puțin trei mari segmente: cel preuniversitar, universitar și post universitar, care vizează educația adulților, părinților, a socialului și a comunităților”, a explicat Prof. univ. dr. emerit Neacșu.

INTERVIUL INTEGRAL POATE FI URMĂRIT ÎN LINKUL DE MAI JOS: